Un tip de ”bonding” mai special! Contact piele-pe-piele cu tatăl, imediat după naștere!

În articolul de ieri, vă promiteam că o sa scriu despre un tip de apropiere deosebită, ce poate avea loc în prima oră după naștere! Așa cum am detaliat aici, s-a demonstrat științific că prima oră de viață este foarte importantă pentru dezvoltarea bebelușului, fiind dovedite avantaje fizice si psiho-emoționale atât pe termen scurt, cât și pe termen lung !

Pe scurt, este vorba despre a-i oferi nou-născutului șansa de a beneficia de contact neîntrerupt piele-pe-piele cu mama în primele sale minute de viață. Conceptul de oră magică nu presupune cheltuieli în plus pentru maternităţi, ci doar o minimă pregătire pentru personalul care asistă la naştere. De asemenea, se poate aplica atât în cazul mamelor care nasc natural, cât şi al celor care au făcut cezariană şi sunt sub anestezie.

Există însă și situații în care mama a suferit o operație, este trează, nu a avut anestezie totală și cu toate astea contactul piele-pe-piele între ea și nou-născut ar putea fi limitat, din motive practice, medicale sau de siguranță. În aceste cazuri, tatăl poate avea un rol deosebit de important!

S-a făcut un studiu foarte interesant. A avut ca scop principal observarea efectelor pe care contactul piele-pe-piele cu tatăl, al bebelușului sănătos născut la termen prin cezariană, le poate avea. Comparativ cu  rutina convențională, de a lăsa copiii în pat în primele 2 ore după naștere.

Douăzeci și nouă de perechi tată-copil au participat la un studiu randomizat, controlat. Au fost împărțiți în două grupuri. Copiilor din primul grup li s-a permis să aibă contact piele-pe-piele cu tatăl imediat după naștere iar cei din al doilea grup au fost lăsați într-un pătuț de spital. Datele au fost colectate pe bandă, mai exact, s-a înregistrat timpul de plâns pentru sugari și s-au făcut observații ale raspunsului comportamental al copiilor.

Constatarea principală a fost impactul pozitiv pe care contactul piele-pe-piele cu tatăl l-a avut asupra copiilor care plângeau. Înregistrările au demonstrat că sugarii din grupul ce a beneficiat de contact au strigat mult mai puțin decât copiii din grupul tratat convențional. Intensitatea plânsului copiilor care se aflau în brațele taților a descrescut în termen de 15 de minute de la inițierea apropierii.

Analizele au arătat de asemenea că bebelușilor care au rămas pe pieptul tatălui le-a fost influențată stărea de veghe. Acești copii au devenit somnoroși în termen de 60 de minute după naștere, în timp ce copiii lăsați în pat ajuns la aceeași stare abia după 110 minute.

Specialiștii spun că atunci când nou-născutul este ținut în contact piele-pe-piele, se ajută la stabilirea unui atașament profund între acesta  și părinți. O astfel de procedură este crucială pentru îmbunătățirea sănătății (inclusiv scăderea cu 20-22% a ratei mortalității neonatale)!

Mai concret, în ceea ce privește copilulbeneficiile se referă printre altele la: normalizarea temperaturii corpului, a respirației și activitații cardiace, reglarea nivelului de glucoză. Avantajele sunt si la nivel psiho-emoțional, copilul fiind capabil de autocontrol, adica își va induce starea de calm atât imediat după naștere – bebelușul va plânge mai puțin, putând auzi bătăile inimii și vocea  mamei sau a tatălui – cât și mai târziu, când va fi mai mare. De asemenea, va interacționa mult mai ușor cu cei din jur, ajutându-l să se integreze mai ușor în societate.

De-a lungul timpului, rolul tatălui în preajma procesului de aducere pe lume a unui copil a fost din păcate neglijat. Ba chiar, datorită lipsei de informare, a unor cutume regionale și prejudecăți, tatăl a fost îndepărtat pe cât posibil de momentul nașterii propriului copil. Concluzia evidentă a studiului a fost că nou-născuții consolați prin contactul piele-pe-piele cu tatăl s-au oprit mai repede din plâns, au devenit mai calmi și au ajuns la o stare de somnolență mai devreme decat copiii din celălalt grup. De asemenea, relația dintre copil și tată este influențată pozitiv și definitoriu printr-un asemenea contact timpuriu.

În ziua de astăzi, tații sunt sau ar trebui să fie încurajați să ia parte cât mai mult la acest eveniment special din viața întregii familii. Și nu doar în momentul nașterii. (Voi face un articol separat despre participarea tatălui la naștere).  Multe maternități din lume oferă posibilitatea unor camere speciale de familie unde tații pot înopta alături de mamă și de copil, îl pot îngriji pe acesta și pot fi de un real folos mamei obosite și încărcate emoțional. Trebuie să recunosc, noi am avut parte de asta și au fost 3 zile minunate în viața noastră, pe care nu le vom uita niciodată!

Așadar nu doar mama ci și tatăl poate facilita dezvoltarea comportamentului copilului în această perioadă importantă a vieții sale și ar trebui să fie considerat îngrijitorul principal pentru copil în timpul separării nou-născutului de mamă. Pentru tată însuși, această experiență este una marcantă, fără seamăn și cu siguranță memorabilă!

Newborn baby girl

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17542814

http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/1396880/New-fathers-urged-to-give-babies-skin-to-skin-cuddles.html

http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&id=82:the-importance-of-skin-to-skin-contact-&Itemid=17

Reclame

Ora magică. Prima oră din viața copilului meu!

V-ați gândit vreodată că modul în care venim pe lume și primele minute din viața noastră își pun amprenta asupra întregii noastre existențe? De fapt, totul începe mult mai devreme, în timpul vieții intrauterine și se pare că startul în viață ne marchează definitoriu!

”Un start blajin în viață”, cam așa definea Frédérick Leboyer, venirea pe lume ideală, o primă oră de viață învăluită în dragoste, pe semiîntuneric!

Orice mamă ar trebui, atunci când se apropie momentul nașterii propriului copil, să nu asocieze asta doar cu un act medical, teamă sau stres. Din contră, abordarea ar trebui să fie una mai degrabă sensibilă, poate chiar exuberantă. Mama să se încarce cu sentimente de nerăbdare, încântare, fericire la gândul că urmează să își țină cât mai curând copilul atât de dorit în brațe. Cu toții, medici, moașe, mame ar trebui să întâmpine vinerea pe lume a oricărui copil în primul rând cu foarte multă RĂBDARE! Oricât de greu ne-ar fi și oricât de aglomerată ar fi viața noastră, trebuie să înțelegem că aceste prime momente desăvârșesc un act divin și să le tratăm ca atare! Ba mai mult, s-a demonstrat științific că prima oră dupa naștere este foarte importantă pentru dezvoltarea bebelușului, fiind dovedite avantaje fizice si psiho-emotionale atât pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Nu este vorba despre o modalitate de naștere în sine ci despre o familiarizare treptată, delicată și sănătoasă a nou-născutului și a mamei cu uriașa schimbare ce apare în viața lor.

Să o luăm cu începutul. În timpul sarcinii, copilul este obișnuit să stea protejat într-un mediu confortabil, nu foarte luminat, la o temperatură constantă de 37 de grade Celsius, departe de zgomote puternice, stres și stimuli diverși.

”A se naște” înseamnă pentru copil în primul rând să părăsească această lume cunoscută, iubită, confortabilă și să se adapteze instantaneu uneia complet noi, reci, gălăgioase. Ca o paranteză, copiii născuți natural au mai mult timp să se adapteze, șocul nu este atât de puternic precum în cazul celor născuți prin cezariană. Dar asta nu e totul, minutele de după sunt cruciale!

Așa cum spuneam, pentru nou-născut totul devine mai rece, mai luminos, mai gălăgios decât de obicei și în plus trebuie să și respire dintr-o dată de unul singur (un efort uriaș de adaptare). Nimeni pe lumea asta nu știe cum percepe copilul momentul nașterii în sine, dar s-a demonstrat științific că amintirea nașterii este adânc întipărită în subconștientul fiecăruia dintre noi! Iar efectele acestui ”marcaj” pot avea conotații traumatice!

Ginecologul francez Frédérick Leboyer a dezvoltat și promovat prin anii 70 o metodă, prin care pătrunderea în viață a fiecăruia dintre noi să fie una cât mai blajină! Studii realizate în India ce s-au desfășurat de-a lungul mai multor ani le-au întărit ginecologilor ideea conform căreia iubirea și tandrețea în primele minute de viață pot marca întreaga existență.

Timpul în care copiii erau scoși din pântecul mamei, atârnați de picioare și bătuți la fund a început să apună… (Sper din suflet că și în România). Apropo, studiile au demonstrat că acei copii care au venit pe lume după metoda Leboyer au fost mai liniștiți, au plâns mai puțin și au manifestat în general un comportament relaxat.

Chiar și în zilele noastre rămâne valabilă supoziția că o sarcină ce a decurs în parametri normali și în liniște, alături de o venire pe lume treptată și delicată au avut efecte pozitive asupra dezvolării ulterioare a personalității!

Care ar fi criteriile unei nașteri după metoda Leboyer?

1.Atmosfera din sala de naștere. În locul lămpilor orbitoare cu ajutorul cărora specialiștii consultă, se recomandă lumini puține, îndreptate corespunzător și pe cât posibil atenuate. De asemenea, temperatura trebuie să fie ridicată.

2.Zgomotele puternice sperie copilul! Participanții la naștere trebuie să vorbească încet în momentul venirii pe lume a copilului, eventual să se audă o muzică de realxare pe fundal.

3. Moașele sau medicii apucă bebelușul cu blândețe și îl pun direct pe pieptul mamei sau o încurajează pe aceasta să facă acest gest. Acolo, pe pieptul mamei este cald, copilul recunoaște instantaneu zgomotul inimii care bate și vocea mamei. Imediat copilul este învelit cu prosoape calde și curate, ca trecerea de la temperatura ridicată să nu se facă brusc, iar mama si tatăl pot acoperi copilul cu mângâieri!

4.Cordonul ombilical este tăiat doar după ce acesta nu mai pulsează! Copilul are astfel timp să se adapteze la propria respirație cu ajutorul plămânilor!

5. Primele analize se desfășoară pe pieptul mamei iar bebelusul rămâne acolo pentru primul contact cu sânul mamei. Urmează minutele magice din viața nou-născutului! Acele momente desăvârșite ce îl vor urmări întreaga existență!

6.Leboyer recomandă o baie caldă la final. Cu acest punct nu toți specialiștii sunt de acord. Ei spun ca această baie ar trebui să aibă loc cât mai târziu și doar dacă este neapărată nevoie. Copiii vin curați pe lume, în marea lor majoritate, iar prosoapele calde îi curăță suficient. Mai important decât baia caldă, este ca ei să rămână cât mai mult pe pieptul mamei și să înceapă să se familiarizeze cu suptul.

În Germania aceasta este denumită ”ora familiei”. Cu toții, mama, tatăl, copilul au parte de momente magice. Li se asigură intimintate totală iar analizele detaliate au loc la cel mai devreme la 40 de minute după naștere!

golden hour

Când nou-născutul este ținut în contact piele-pe-piele cu mama sa, se creează condițiile necesare initierii alăptării și ajută la stabilirea unui atașament profund între mama și bebeluș. O astfel de procedură este crucială pentru îmbunătățirea sănătății (inclusiv scăderea cu 20-22% a ratei mortalității neonatale), spun specialiștii!

”Mai concret, în ceea ce privește copilulbeneficiile se referă la: normalizarea temperaturii corpului, a respirației și activitații cardiace, reglarea nivelului de glucoză, un instinct de supt mai puternic (nou-născutul va sti cum să sugă și nu va avea probleme mai târziu). Avantajele sunt si la nivel psiho-emoțional, copilul fiind capabil de autocontrol, adica își va induce starea de calm atât imediat după naștere – bebelușul va plânge mai puțin, putând auzi bătăile inimii mamei cu care este obișnuit din viața intrauterină – cât și mai târziu, când va fi mai mare. De asemenea, va interacționa mult mai ușor cu cei din jur, ajutându-l să se integreze mai ușor în societate.

”Starea de sãnãtate a copilului se îmbunătățește, este mai cald, nivelul de glucozã este mai bun. Copilul poate face față mai bine stresului, datorită scăderii nivelului de cortizon care se produce când intră în contact cu mama”, precizează medicul Karin Cadwell.

Pentru mamă, procedura are ca efect prevenirea hemoragiilor postpartum prin contractarea mai rapidă a uterului datorită creșterii nivelului de oxitocină atunci când copilul este pe pielea sau la sânul ei. Un alt lucru extrem de important se referă la declanșarea mai rapida a lactației și prevenirea problemelor ce pot apărea cu sânii mai tarziu și, nu în ultimul rând, putem vorbi despre avantaje psiho-emotionale incomensurabile pe termen scurt și lung.”

Bazându-se pe cercetări și pe o experientă de peste 15 ani, cercetatorii americani au demonstrat că toți nou-născuții trec prin 9 stadii înnăscute și instinctive pe parcursul cărora pot demonstra o serie de acțiuni atunci când se află în contact neîntrerupt piele-pe-piele cu mama în prima oră după naștere.

Eu as descrie aceasta oră, trăită la un spital din Germania, ca pe cea mai intensă, frumoasă, specială oră din viața mea! Imediat după naștere, copilul a fost așezat pe pieptul meu. Tatăl a tăiat cordonul exact în momentul în care acesta nu mai pulsa. Moașa a verificat copilul pe pieptul meu, l-a luat doar pentru câteva secunde pentru a fi cantarit si l-a adus imediat înapoi. Copilul a găsit sânul de unul singur și a supt cu putere încă din primele secunde! Au parasit cu toții camera, moașa, doctorul, am ramas doar noi și ne-am bucurat din plin în liniște de acele momente unice. Copilul nu a fost nici măcar aspirat. A eliminat de unul singur! În afară plânsului specific de naștere, nu a plâns deloc. Timp de câteva zeci de minute ne-am bucurat de liniște și iubire fără margini, în trei! Am primit chiar și sampanie :). Am ciocnit un pahar și ne-am bucurat unii de alții, am sărbătorit unul dintre cele mai frumoase momente din viața noastră! Abia dupa această oră, au venit neonatologii și au luat copilul pentru un set standard de analize. În Germania, aceste analize au loc în altă încăpere, însă tatăl este invitat să ia parte. Deci să fie în contact permanent cu copilul!

Sunt puţine maternităţi în România dispuse să ofere această oră magică femeilor care au născut, chiar dacă există recomandări în acest sens din partea Unicef şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

„Tot ceea ce trebuie să facem este să îl aşezăm la pieptul mamei pe copil şi atât. Să-l lăsăm pe copil să facă ceea ce e natural să facă. Iar acest lucru este greu pentru cei din maternităţi”, spune Kajsa Brimdyr, consultant.

Conceptul de oră magică nu presupune cheltuieli în plus pentru maternităţi, ci doar o minimă pregătire pentru personalul care asistă la naştere. De asemenea, se poate aplica atât în cazul mamelor care nasc natural, cât şi al celor care au făcut cezariană şi sunt sub anestezie. Chiar consultul medical dat de neonatolog imediat după naştere poate fi făcut atunci când copilul se află la pieptul mamei.

Așadar nu este nevoie decât de două lucruri. Și acestea sunt gratis! Informare din partea cadrelor medicale și RĂBDARE!

Tot Frederick Leboyer spunea ”la fel de importantă precum vitaminele sau mineralele este IUBIREA. A fi sărutat, consolat, mângâiat și masat, asta este hrană pentru copil!”

http://www.consultant-lactatie.ro/premiera-in-romania-ora-magica-pentru-nou-nascuti/

http://www.magicalhour.com/aboutus.html

http://womenshealth.gov/pregnancy/childbirth-beyond/baby-first-hours.cfm

http://www.choicesinchildbirth.org/choices/postpartum/golden_hour

http://www.babycenter.com/0_what-happens-to-your-baby-after-delivery_182.bc

http://www.parents.com/baby/care/newborn/baby-first-hours/

http://www.unegrossessepresqueparfaite.fr/chronique-pour-une-naissance-sans-violence-essai-de-frederick-leboyer

http://www.tourainemedia.com/2013/01/16/frederick-leboyer/

Schwangerschaft und Geburt (GU Gr. Ratgeber Partnerschaft & Familie): Birgit Gebauer-Sesterhenn, Thomas Villinge

300 Fragen zur Geburt (Gr. GU Kompasse Partnerschaft & Familie): Peter Husslein, Ulrike Schuster und Barbara Haber