4 luni vs 6 luni! Vârsta corectă pentru începerea diversificării!

Multe mame sunt de-a dreptul confuze cu privire la introducerea alimentelor solide în meniul propriilor copii. Și pe bună dreptate! Primesc sfaturi atât de contradictorii de la diferite autorități și cadre medicale. În special cu privire la momentul oportun pentru începerea diversificării. Scopul principal al acestui articol este de a aduce puțină lumină și de a explica de unde atâtea sfaturi contradictorii.

Biblia tuturor medicilor și nu numai ar trebui să fie Organizația Mondială a Sănătății. Acolo putem găsi informații de calitate când suntem indeciși și ne dorim să luăm cele mai bune decizii cu privire la creșterea copilului nostru și nu numai. Referitor la momentul optim pentru începerea alimentației solide, OMS spune ceva de genul: (e o frază scurtă, care apare în secțiunea alăptare, a fost publicată undeva prin 2009 și nu s-a mai revenit deloc asupra ei) ”exclusive breastfeeding for 6 months is the optimal way of feeding infants. Thereafter infants should receive complementary foods with continued breastfeeding up to 2 years of age or beyond.”

Nimic mai adevărat. Însă după cum observați nu se insistă asupra acestei fraze, nu sunt oferite detalii, este strict o direcție oferită de specialiști, în special în ideea că atât mamele cât și pediatrii sunt tentați să înceapă introducerea solidelor mai devreme. Există la nivel internațional probleme cu alăptarea, specialiștii insistă foarte mult și bine fac pentru alăptarea îndelungată, iar introducerea solidelor, mai ales în lipsa unor informații de calitate poate periclita acest proces. Iar acest sfat orientativ servește pe post de reper.

După cum puteți observa dacă veți intra pe site-ul instituției, nu există o secțiune stufoasă, special dedicată diversificării, sfatul apare în articolul de bază cu privire la alăptare.

650013_23653501

Practic însă, nu știm cu adevărat cum este cel mai bine atunci când vine vorba despre introducerea de solidelor, alergii, boli etc. Recomandarea de mai sus are și un alt substrat. Până nu demult, specialiștii erau convinși că introducerea prematură a solidelor crește riscul de alergii. ÎNSĂ studiile recente de cercetare au aruncat îndoială asupra a ceea ce au reprezentat liniile directoare unanim acceptate până acum.

Numărul copiilor care au devenit alergici la produsele alimentare a crescut puternic în ultimii ani în țările occidentale. Specialiștii au intrat la banuieli și cu toții au încercat să descopere unde este greșeala, mai ales în ultimii câțiva ani, așa că au pornit noi curente de cercetare în mai multe părți ale lumii. Marea Britanie, Australia, foarte multe sudii europene, câteva în India și chiar în Turcia.

Există în afară de OMS și alte autorități de prestigiu internaționale cum ar fi National Health and Medical Research Council (NHMRC) sau ABA (Australian Breastfeeding Asociation), ale căror ultime recomandări nu se mai cramponează de vârsta de 6 luni. De exemplu, Australian Society for Clinical Immunology and Allergy (ASCIA) oferă noi direcții, bazat strict pe studiile din ultimii ani. După cum se poate citi în articole recente despre alergii alimentare ale unor prestigioase publicații de profil, medici specialiști pediatri alergologi de la Royal Children’s Hospital în Melbourne recomandă introducerea alimentelor solide ”în jurul” vârstei de 6 luni. Există și alții care comunică explicit: nu mai devreme de 4 luni și nici mai târziu de 6 luni. Nu foarte departe de noi, aici în Europa, există Institutul de Cercetare pentru Nutriția Copilului (Dortmund), care susține că nu toți copiii sunt pregătiți sau ar trebui să înceapă diversificarea în același moment. Schema de diversificare a Institutului, pe care am primit-o și eu de la medic, o puteți descărca aici. Dacă îmi permiteți o părere personală, nu cred că am auzit ceva mai logic! Este un lucru cât se poate de evident după părerea mea…

Toți cad de acord cu privire la un aspect. Introducerea alimentației solide trebuie să aibă loc în paralel cu alăptatul. Pe cât posibil, să fie introduse toate grupele alimentare până când are loc înțărcarea. Până când introducem solidele, alăptarea trebuie să fie exclusivă, asta însemnând : fără apă, ceai sau sucuri de fructe!

Acest lucru nu înseamnă că fiecare copil ar trebui să înceapă la 4 luni, așa cum spuneam, ci mai degrabă la un moment dat în între aceste două vârste, atunci când copilul arată disponibilitatea. Australian Society for Clinical Immunology and Allergy (ASCIA) sprijină acest lucru și a influențat recomandările multor profesioniști din domeniul sănătății.

Sfaturile foarte noi pentru  începerea introducerii solidelor înainte de 6 luni, sunt bazate pe mai multe studii recente ale populației, mai ales din Europa și Australia. Acestea au sugerat culmea, că introducerea și expunerea frecventă la alimente considerate cu potențial alergen, în perioada 4-6 luni reduce riscul de alergii, mai degrabă decât îl crește. Acest lucru este opusul a ceea ce propuneau liniile directoare de acum câțiva ani. Așa cum spuneam și mai sus, s-a născut din dorința specialiștilor de a se lămuri care este motivul pentru care în ultimii ani, numărul alergiilor alimentare în cazul copiilor a crescut considerabil. Asta după ce OMS recomanda introducerea alimentelor solide…după 6 luni!

Nici un studiu nu a arătat că amânarea alimentelor alergene dincolo de 6 luni duce la un risc mai mic de alergii – mai degrabă contrariul!

Ca să fac o așa-zisă paranteză, gândiți-vă numai câte familii turce încep diversificarea la 3 luni, în paralel cu alăptatul, oferă copiilor alimente de toate felurile, din toate grupele alimentare. În Germania cel puțin, s-a observat că acești copii, proveniți din familii turce, nu au atâtea alergii și probleme digestive cum au cei din familii germane, care au respectat cu sfințenie recomandările ”6 luni alăptat exclusiv, introducerea solidelor după acest moment!”

Gândiți-vă și la alt aspect! După 6 luni, copilul poate refuza în continuare alimentația solidă. Este dreptul lui. 🙂 Desigur, el nu trebuie forțat! Așa că părinții fac pauze, lucru absolut firesc! Și reiau diversificarea după 3, uneori 4 săptămâni! Se poate prelungi foarte mult momentul introducerii cărnii! Iar lipsa fierului poate avea consecințe destul de serioase. Undeva în jurul vârstei de 6 luni, rezervele de fier ale sugarilor alăptați sunt pe sfârșite! Sunt multe aspecte de luat în calcul!

În plus nu știu dacă vă amintiți sau ați auzit discuții, însă bunicii noștri acționau din instinct, nu aveau astfel de recomandări. Desigur, să ne axăm pe instinct sută la sută nu reprezintă o modalitate ideală de a crește copiii. Însă părinții noștri nu sufereau de alergii alimentare. Numărul persoanelor cu alergii nu era nici pe departe atât de mare cum este acum! Știți ca pe vremuri, la țară, copiii primeau lapte de capră sau de vacă la câteva ore după naștere? 🙂 Oamenii considerau colostrul ca fiind toxic! Mama începea să alăpteze abia după 3 săptămâni! Asta nu înseamnă nici pe departe că așa trebuie să procedăm noi, de fapt ar fi total contraindicat! Era doar o paranteză! 🙂
Ca să revenim la subiectul principal, riscul de alergie nu este singurul factor în a decide când introducem solidele. Există, de asemenea, riscul de boală sau teama specialiștilor că bebelușii ar putea primi prea puțin laptele matern. Teamă total justificată! Mai ales că în multe țări, printre care și România, informațiile cu privire la alăptat sunt învechite și chiar eronate!

Există numeroase studii care arată că alăptarea protejează copiii de boli în toate țările din lumea asta, mai mult sau mai puțin sărace. Nu intru în detalii, voi face un articol separat. Liniile directoare mari de până acum erau pentru întârzierea anumitor alimente, cum ar fi laptele de vacă, nucile, grâul, ouăle și peștele. Toate acestea gândite tot pentru a reduce riscul de alergie la aceste alimente, permițând sistemului copilului sa se maturizeze. Însă studiile asupra populației au infirmat acest lucru. 🙂 Acum se crede că odată ce începem introducerea solidelor, copiii normali, sănătoși ar trebui să aibă o varietate de alimente, tipul și ordinea nu conteaza. Un decalaj de 2-3 zile între fiecare aliment nou ar trebui să fie suficient, în cazul în care există o reacție. Parinții unui copil care are simptome de alergie deja ar trebui să ceară sfatul unui cadru medical cu privire la introducerea de solide. Ideal este când această introducere se face în paralel cu alăptatul, așa cum scriam mai sus!

Alergiile la nuci, arahide sunt o preocupare comună. Studiile de până acum au sugerat că acestea nu prezintă un risc cu mult mai mare de alergie la copii normali decat orice alte produse alimentare. Există un studiu de amploare care se face acum în Marea Britanie și care se va desfășura până în 2014 pentru a vedea dacă introducerea timpurie a produselor de arahide crește sau descrește pericolul alergiilor. Până când cercetarea este finalizată, nimeni nu poate spune cu siguranță care este cel mai bun moment pentru a introduce nuci. Rețineți că aceasta discuție este distinctă de aceea care se referă la riscul de sufocare cu orice fel de nuci întregi, care ar trebui evitate pana când copiii împlinesc aproximativ 5 ani. Un studiu similar, despre alergia la ou este în desfășurare în Australia. Recunosc, oul este singurul aliment pe care nu i l-am introdus copilului meu până acum.Ca să ne distrăm puțin, aștept să se finalizeze studiul din Australia. 🙂

Indiferent de vârsta la care copilul începe să se bucure de alimentele solide, alăptarea ar trebui să continue în paralel cu procesul de introducere a noilor alimente. Cercetările sugerează că aceasta reduce riscul de alergii și boală celiaca.

Rețineți că această discuție este în special despre prevenirea alergiilor la copii. În cazul în care un copil are deja o alergie alimentara, atât el cât  și mama care alăptează ar trebui sa evite respectivul aliment. De asemenea, studiile au arătat ca evitarea alergenilor în timpul sarcinii nu face nici o diferență la riscul de dezvoltare a alergiilor la copii.

Așa cum spuneam în alt articol despre alimetația bebelușului, diversificarea este un moment important atât in viata mamei cât și a copilului. Prin aceasta el începe să descopere gusturile și alimentele cu care se va întâlni pe parcursul vieții, iar organismul începe să-și ia vitaminele și mineralele necesare din aceste alimente. Să nu facem din asta un stres, ci o bucurie. Să savurăm alături de copilul nostru nu doar aromele, texturile și culorile îmbietoare ci mai ales bucuria unei noi etape de viață. Consider că cel mai important este ca bebelușul să fie hrănit cu dragoste, într-un climat liniștit și pozitiv, să fie încurajat și să primească toată atenția de care noi părinții suntem capabili, pentru a deveni un adult încrezător, sigur pe sine și bineînțeles sănătos!

baby-eating-photo-450x400-ts-AA032339
https://www.breastfeeding.asn.au/bfinfo/solids.html

http://www.who.int/nutrition/topics/exclusive_breastfeeding/en/index.html

http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&view=article&id=49:starting-solid-foods&catid=5:information&Itemid=17

http://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/feeding-nutrition/Pages/Switching-To-Solid-Foods.aspx?nfstatus=401&nftoken=00000000-0000-0000-0000-000000000000&nfstatusdescription=ERROR%3a+No+local+token

http://www.fke-do.de/

Biomania

bioAm făcut acum ceva vreme un articol despre produsele BIO și mania care i-a cuprins pe români în ultimii ani, în privința alimentației. Revin astăzi asupra lui, pentru că subiectul este în continuare de actualitate. Acum vreo 7  ani, când am venit pentru prima dată în Germania, am fost  impresionată, pe lângă altele, de abundenţa produselor biologice de pe rafturile magazinelor. Mai ales că, acum câțiva ani, în România, abia se pomenea despre aceste produse. M-au impresionat şi preţurile, nu foarte ridicate, ştiind bine că acasă, puţini sunt cei care  îşi permit aşa ceva. Am început aşadar să mă documentez, să citesc şi să urmăresc diverse emisiuni pe această temă, extrem de interesată fiind de sănătatea familiei mele.

produse bio supermarket GermaniaPrin urmare, am ajuns la nişte concluzii. În primul rând, aşa cum probabil ştiţi deja, alimentele BIO sunt mai sănătoase decât cele convenţionale şi mai bogate în substanţe nutritive. Mai exact, procedeul lor de cultivare şi creştere este unul modern, deosebit fundamental de cel convenţional. Nu sunt folosiţi fertilizanţi şi nici pesticide de sinteză, stimulatori, hormoni şi antibiotice. Foarte frumos până aici. Atât timp cât aceste produse sunt la un preţ rezonabil, consider că merită ca ele să fie achiziţionate pentru consumul casnic. Însă în momentul în care preţurile lor frizează sfidarea şi bătaia de joc, aşa cum se întâmplă în magazinele româneşti, vă spun cât se poate de senin că nu se merită să le cumpăraţi. Ele nu sunt acum mai mult decât o afacere pentru anumiţi, deosebit de încântaţi că au găsit o variantă de face bani. Este posibil ca în ultimul timp prețurile să se fi normalizat. Nu vreau să mă pronunț pentru că nu cunosc foarte bine situația din România.

Specialiștii sunt de acord că produsele BIO sunt mai sănătoase (aşa cum se spune), dar nu cu mult. Cantitatea de substanţe folositoare pentru organism este mai mare, dar nu într-atât încât să merite sacrificii financiare. În plus, există, ca în orice altceva şi mici dezavantaje.

Iată ce spunea mai demult Deputatul Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, cercetator si doctor în agronomie: „produsele biologice, despre care comercianţii lor spun că sunt mai sănătoase pentru că nu s-au folosit îngrăşăminte sau pesticide, vom putea observa că şi ele ascund foarte multe pericole, unele chiar mari. Pot fi dezechilibre între vitaminele din componenţă sau lipsesc unele microelemente ca în cazul grâului spre exemplu.

Pesticidele, ierbicidele, insecticidele si fungicidele sunt folosite pentru stimularea unor calităţi sau pentru protecţie. Câmpurile pe care sunt cultivate legumele şi fructele în România sunt tratate cu substanţe care au o acţiune foarte scurtă. În marea lor majoritate, formulele care au o perioadă lungă de descompunere în sol şi care pot intra în plante nu se mai folosesc”. Această teză este susţinută şi de mulţi specialişti din străinătate.

Asta nu înseamnă însă că produsele Bio nu sunt o idee mai sănătoase. Doar, că nu se merită să dăm bani cu sacul pe ele. Dacă vă doriţi să mâncaţi cu adevărat sănătos în România, mai există şi o altă variantă: cartoful şi găina din curtea ţăranului, pentru cei care au acces.  Sunt la fel de sănătoase şi nutritive. Nu mă refer acum la aşa- zişii ţărani din piaţă care vin cu sacul din Turcia.

biosiegelAşadar: atunci când în România preţurile acestor produse vor ajunge la un nivel decent, se merită să cumpărăm anumite alimente cu inscripţia Bio, dar nu pe toate. Atunci când laptele cu adevărat biologic va costa 89 de cenţi. Dar până atunci, din punctul meu de vedere nu este decât o fiţă să aruncăm bani cu poala pe nişte produse care, din câte am citit, pe piaţa românească – nici măcar nu au acele certificări legale, cu adevărat importante, care să le confirme autenticitatea şi calitatea organică. Acesta este iarăşi un mare pericol în România. Atenţie la ştampile! Foarte mulţi producători naţionali şi internaţionali scriu BIO pe produsele lor, le vând la preţuri nesimţite, iar acestea nici măcar nu sunt cu adevărat biologice. Vă recomand produsele româneşti verificate şi luate de la producător autorizat, sau pe cele importate din Germania şi din Austria, cu inscripţia hexagonală. Mare atenţie!

Uneori preţurile impuse de comercianţii români sunt cu adevărat exagerate. În Germania, în Franţa sau în Italia, produse identice costă de câteva ori mai puţin. Să fim serioşi, cât poate costa transportul?

bio apfelsaftChiar şi în cazul unor prețuri decente, ar fi exagerat ca tot ceea ce putem cumpăra să fie neapărat biologic, după părerea mea. De exemplu şosetele sau detergenţii – ar fi puţin ciudat, nu?

Chiar și atunci când vine vorba despre alimentele destinate copiilor, părerile sunt împărțite. E adevărat că produsele organice sunt supuse unor controale riguroase. Însă există mai multe dezbateri la ora actuală în lume care reclamă faptul că alimentele bio pentru bebeluși nu au un conținut nutrițional mai bun în comparație cu cele făcute convențional. De altfel, specialiștii asigură părinții că dacă hrănesc bebelușul cu alimente normale nu vor exista diferențe nutritive semnificative față de cei care sunt hrăniți bio.

În plus, bebelușii sunt hrăniți la majoritatea meselor cu piureuri făcute din legume sau fructe fierte. În timpul fierberii, aceste produse iși pierd foarte mult din conținutul nutrițional, la fel ca și alimentele non-organice.

”Este important să ințelegem că fructele, legumele și carnea organică nu sunt lipsite în întregime de aditivi sau conservanți. Ele sunt crescute și îngrijite cu tot soiul de îngrășăminte și tipuri de furaje care conțin ALTFEL de substanțe, care nu sunt chimice sau toxice și care au mai multă grijă cu mediul înconjurător. Bio nu înseamnă non-alergic. Dacă micuțul nu era alergic la un produs făcut pe cale convențională, el poate fi alergic la el în calitate de produs bio, manifestând posibile reacții la îngrășămintele naturale sau substanțele „prietenoase” cu natura pe care le folosesc fermierii.”

Creșterea copilului cu produse bio este binevenită și apreciată de părinții care iși permit să adopte acest stil de viață și nu există motive importante pentru care nu ar trebui să o facă. Însă specialiștii încearcă să transmită părinților mesajul că nici creșterea copiilor cu produse convenționale nu este mai puțin sănătoasă, atât timp cât se fac alegeri responsabile și raționale.

Când și cum facem diversificarea?

Odată cu aducerea pe lume a unui copil începe în viața noastră o perioadă fascinantă, plină de întrebări și răspunsuri iar unul dintre aspectele importante este alimentația corectă încă din primele clipe de viață. Cred că oricare dintre noi știe că cel mai bun aliment pentru bebeluș este laptele matern.

Mutter beim Stillen

La un moment dat însă alimentația bebelușului trebuie să se diversifice și toate ne întrebăm cum putem face asta cel mai bine. Continuă lectura