De ce îi iubim atât de mult?

Nu au păr, nici dinți, nu vorbesc, nu cântă, nu merg, plâng zgomotos și au nevoie de toată atenția din lume!!! 🙂 Și totuși îi adorăm!

Știm cu toții că există oxitocina, această ”armă naturală” a bebelușului! Substanța minunată cu efect de calmare si euforie, pe care corpul nostru o secretă! Este suficient să atingem pielea micuțului, iar organismul nostru se umple de oxitocină (ca atunci cand ne îndrăgostim, sau alăptăm)! Iar pe deasupra nici nu trebuie să plătim nimic pentru asta! Dealer-ul este chiar corpul nostru! 🙂

Ar mai fi însă câteva lucruri de spus:

1. Bebelușii miros senzațional!

2. Nu sunt ranchiunoși! Ne iubesc necondiționat! Iar dacă din greșeală îi ciupim atunci când îi înfășăm, după maxim 5 secunde râd de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat…Asta ca să ne simțim și mai vinovați!

3. Sunt fermecători cu toate acele cute moi și catifelate, pe care cu greu ne abținem să nu le devorăm!

4. Dacă facem grimase stupide, se zguduie de râs!

5. Sunt desăvârșiți! Atunci când vin pe lume au 10 degete la mânuțe,10 la piciorușe, urechi ca de plastilină! Toate sunt extrem de mici, dar la locul lor!

6. Ne oferă șansa de a avea din nou încredere în instinctele noastre!

7. Comunică atât de bine! Deși nu stăpânesc încă nicio limbă!

8. Odata cu bebelușul, culoarea își face loc în viața noastră! Sau poate cunoașteți părinți care cumpără jucării, pătuțuri ori pieptărașe gri :)?

9. Cine are un bebeluș, are întotdeauna un motiv cum nu se poate mai bun, atunci când nu are chef să meargă seara la o întâlnire sau petrecere extrem de plictisitoare!

10. Primul lor râs în hohote ne topește inima!

Stiați că Walt Disney a studiat mișcările și gesturile bebelușilor și s-a folosit de trăsăturile lor pentru a da viață unor personaje care să îmblânzească răul, să obțină ceea ce vor și să să cucerească inimi? 🙂

SweetBabyCover

Anunțuri

De ce Finlanda se află printre țările cu cea mai mică rată a mortalității infantile?

Acum 75 de ani a fost pentru prima dată când femeile însărcinate din Finlanda au primit de la stat o cutie! Cu singuranță vă întrebați despre ce fel de cutie este vorba?

Ea reprezintă un fel de kit al mamei începătoare. Conține hăinuţe, aşternuturi, un sac de dormit, o saltea, produse de baie, scutece şi jucării dar mai are un rol! Pe cât de interesant, pe atât de practic! Ea poate fi folosită ca un pătuț pentru nou-născuți! Și unii spun că datorită acestei cutii Finlanda are una dintre cele mai mici rate ale mortalității infantile din lume!

Am scris aici despre regulile de siguranță pentru somnul copiilor (recomandate de OMS), iar patuțul propriu cu o saltea bună și sacul de dormit erau printre ele!

Este o tradiție care datează din 1930 și a fost proiectată pentru a oferi tuturor copiilor din Finlanda, indiferent de condiția lor socială, un start egal în viață.

Acest așa-zis pachet de maternitate – un cadou din partea guvernului – este disponibil pentru toate femeile însărcinate!

Dacă se așează salteluța din dotare în partea de jos, cutia devine primul pat al copilului. Mulți copii, din toate mediile sociale, au astfel parte de un somn odihnitor dar mai ales sigur între cei patru pereți de carton.

finish box
Mamele finlandeze au de ales între a lua cutia, sau o subvenție în numerar, stabilită în prezent la 140 de euro, dar 95% optează pentru celebra cutie care valorează din punct de vedere practic mult mai mult!

Tradiția datează din 1938. La început, aceasta a fost disponibilă doar familiilor cu venituri mici, dar acest lucru s-a schimbat în 1949.

„Nu numai că era oferită tuturor viitoarelor mame, dar legislaţia sublinia că pentru a o putea obţine, mamele erau obligate să meargă la control medical înainte de cea de-a patra lună de sarcină”, a declarat Heidi Liesivesi, care lucrează la Instituţia de Asigurări Sociale din Finlanda.

Aşadar, cutia le asigura mamelor tot ceea ce aveau nevoie pentru a-şi îngriji copiii, determinându-le totodată pe acestea să meargă la doctor.

Genial! Mai ales dacă mă gândesc că România are cea mai ridicată rată a mortalității infantile din UE. Iar motivele sunt cât se poate de clare…lipsa condițiilor corespunzătoare pentru bebeluși, lipsa de informare a mamelor cu privire la siguranța somnului, a alimentației, lipsa mijloacelor financiare și nu în ultimul rând, schemele de imunizare întrerupte sau incomplete și lipsa controalelor medicale! ”Cutia minune” ar rezolva cred că peste 80 la sută din aceste probleme și la noi!

Drept dovadă, în 1930, Finlanda era o ţară săracă iar mortalitatea infantilă era ridicată (65 de copii din 1000 mureau). Însă în următoarele decenii, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ!

Despre mortalitatea infantilă cu adevărat îngrijorătoare din România voi face un articol separat!

Dacă doriți să știți mai în detaliu ce conține cutia, puteţi accesa site-ul Kela. În mare este vorba despre: saltea, husă pentru saltea, cearşaf de pat, cearşaf de pătură, pătură, sac de dormit; cutia în sine promovată ca pătuţ; costum de iarnă, căciulă, mănuşi cu un deget izolate şi ghetuţe; costum subţire cu glugă şi salopete tricotate; șosete, mănuşi, căciulă tricotată, cagulă; body, costumaşe, colanţi; prosop de baie cu glugă, forfecuţă pentru unghii, perie de par, periuţă de dinţi pentru copii, termometru de baie, cremă pentru iritaţia produsă de scutec, prosop; scutece din pânză şi muselină; cărţi cu imagini şi jucării educaţionale; bureţi pentru sutien şi prezervative.

_67962993_contents_millakontkanen

Unele familii nici nu şi-ar putea permite tot ceea ce se găseşte într-o astfel de cutie, în timp ce pentru altele este o modalitate de a economisi timp.

„Un raport recent reliefa că mamele finlandeze sunt cele mai fericite din lume şi când l-am citit m-am gândut la cutie. Suntem îngrijite foarte bine, chiar dacă acum au fost reduse unele dintre serviciile publice”, a declarat Titta Vayrynen, în vârstă de 35 de ani, mama a doi băieţei.

Cel mai mare beneficiu al cutiei a fost faptul că părinții erau încurajați către un ”parenting” de calitate!

Bebelușii dormeau în trecut în același pat cu părinții lor și s-a recomandat stoparea acestui fenomen„, a declarat Panu Pulma, profesor la University of Helsinki. Posibilitatea folosirii cutiei pe post de pat a avut ca rezultat faptul că oamenii au început să doarmă separat de copiii lor.

La un moment dat, din kit-ul începătorului au fost eliminate voit biberoanele pentru a promova alăptarea!

Unul dintre principalele obiective ale întregului sistem a fost acela de a determina femeile să alăpteze cât mai mult„, spune Pulma. Și, adaugă el, ”acest lucru s-a și întâmplat!”

El crede, de asemenea, că inclusiv cartea cu fotografii a avut un efect pozitiv, încurajând interesul copiilor pentru cărți și într-o bună zi pentru citit.

Și, în plus față de toate acestea, Pulma spune, ”cutia este un simbol al egalităţii şi al importanţei pe care au copiii şi maternitatea”!

http://www.bbc.co.uk/news/magazine-22751415

http://www.descopera.ro/dnews/10929900-de-ce-dorm-bebelusii-din-finlanda-in-cutii-de-carton

http://www.evz.ro/detalii/stiri/de-ce-dorm-copiii-finlandezi-in-cutii-de-carton-1040898.html

http://www.ziare.com/articole/rata+mortalitate+infantila

http://www.ahousecallednut.com/a_house_called_nut/2011/03/guest-post-at-motheringcom.html

Ora magică. Prima oră din viața copilului meu!

V-ați gândit vreodată că modul în care venim pe lume și primele minute din viața noastră își pun amprenta asupra întregii noastre existențe? De fapt, totul începe mult mai devreme, în timpul vieții intrauterine și se pare că startul în viață ne marchează definitoriu!

”Un start blajin în viață”, cam așa definea Frédérick Leboyer, venirea pe lume ideală, o primă oră de viață învăluită în dragoste, pe semiîntuneric!

Orice mamă ar trebui, atunci când se apropie momentul nașterii propriului copil, să nu asocieze asta doar cu un act medical, teamă sau stres. Din contră, abordarea ar trebui să fie una mai degrabă sensibilă, poate chiar exuberantă. Mama să se încarce cu sentimente de nerăbdare, încântare, fericire la gândul că urmează să își țină cât mai curând copilul atât de dorit în brațe. Cu toții, medici, moașe, mame ar trebui să întâmpine vinerea pe lume a oricărui copil în primul rând cu foarte multă RĂBDARE! Oricât de greu ne-ar fi și oricât de aglomerată ar fi viața noastră, trebuie să înțelegem că aceste prime momente desăvârșesc un act divin și să le tratăm ca atare! Ba mai mult, s-a demonstrat științific că prima oră dupa naștere este foarte importantă pentru dezvoltarea bebelușului, fiind dovedite avantaje fizice si psiho-emotionale atât pe termen scurt, cat si pe termen lung.

Nu este vorba despre o modalitate de naștere în sine ci despre o familiarizare treptată, delicată și sănătoasă a nou-născutului și a mamei cu uriașa schimbare ce apare în viața lor.

Să o luăm cu începutul. În timpul sarcinii, copilul este obișnuit să stea protejat într-un mediu confortabil, nu foarte luminat, la o temperatură constantă de 37 de grade Celsius, departe de zgomote puternice, stres și stimuli diverși.

”A se naște” înseamnă pentru copil în primul rând să părăsească această lume cunoscută, iubită, confortabilă și să se adapteze instantaneu uneia complet noi, reci, gălăgioase. Ca o paranteză, copiii născuți natural au mai mult timp să se adapteze, șocul nu este atât de puternic precum în cazul celor născuți prin cezariană. Dar asta nu e totul, minutele de după sunt cruciale!

Așa cum spuneam, pentru nou-născut totul devine mai rece, mai luminos, mai gălăgios decât de obicei și în plus trebuie să și respire dintr-o dată de unul singur (un efort uriaș de adaptare). Nimeni pe lumea asta nu știe cum percepe copilul momentul nașterii în sine, dar s-a demonstrat științific că amintirea nașterii este adânc întipărită în subconștientul fiecăruia dintre noi! Iar efectele acestui ”marcaj” pot avea conotații traumatice!

Ginecologul francez Frédérick Leboyer a dezvoltat și promovat prin anii 70 o metodă, prin care pătrunderea în viață a fiecăruia dintre noi să fie una cât mai blajină! Studii realizate în India ce s-au desfășurat de-a lungul mai multor ani le-au întărit ginecologilor ideea conform căreia iubirea și tandrețea în primele minute de viață pot marca întreaga existență.

Timpul în care copiii erau scoși din pântecul mamei, atârnați de picioare și bătuți la fund a început să apună… (Sper din suflet că și în România). Apropo, studiile au demonstrat că acei copii care au venit pe lume după metoda Leboyer au fost mai liniștiți, au plâns mai puțin și au manifestat în general un comportament relaxat.

Chiar și în zilele noastre rămâne valabilă supoziția că o sarcină ce a decurs în parametri normali și în liniște, alături de o venire pe lume treptată și delicată au avut efecte pozitive asupra dezvolării ulterioare a personalității!

Care ar fi criteriile unei nașteri după metoda Leboyer?

1.Atmosfera din sala de naștere. În locul lămpilor orbitoare cu ajutorul cărora specialiștii consultă, se recomandă lumini puține, îndreptate corespunzător și pe cât posibil atenuate. De asemenea, temperatura trebuie să fie ridicată.

2.Zgomotele puternice sperie copilul! Participanții la naștere trebuie să vorbească încet în momentul venirii pe lume a copilului, eventual să se audă o muzică de realxare pe fundal.

3. Moașele sau medicii apucă bebelușul cu blândețe și îl pun direct pe pieptul mamei sau o încurajează pe aceasta să facă acest gest. Acolo, pe pieptul mamei este cald, copilul recunoaște instantaneu zgomotul inimii care bate și vocea mamei. Imediat copilul este învelit cu prosoape calde și curate, ca trecerea de la temperatura ridicată să nu se facă brusc, iar mama si tatăl pot acoperi copilul cu mângâieri!

4.Cordonul ombilical este tăiat doar după ce acesta nu mai pulsează! Copilul are astfel timp să se adapteze la propria respirație cu ajutorul plămânilor!

5. Primele analize se desfășoară pe pieptul mamei iar bebelusul rămâne acolo pentru primul contact cu sânul mamei. Urmează minutele magice din viața nou-născutului! Acele momente desăvârșite ce îl vor urmări întreaga existență!

6.Leboyer recomandă o baie caldă la final. Cu acest punct nu toți specialiștii sunt de acord. Ei spun ca această baie ar trebui să aibă loc cât mai târziu și doar dacă este neapărată nevoie. Copiii vin curați pe lume, în marea lor majoritate, iar prosoapele calde îi curăță suficient. Mai important decât baia caldă, este ca ei să rămână cât mai mult pe pieptul mamei și să înceapă să se familiarizeze cu suptul.

În Germania aceasta este denumită ”ora familiei”. Cu toții, mama, tatăl, copilul au parte de momente magice. Li se asigură intimintate totală iar analizele detaliate au loc la cel mai devreme la 40 de minute după naștere!

golden hour

Când nou-născutul este ținut în contact piele-pe-piele cu mama sa, se creează condițiile necesare initierii alăptării și ajută la stabilirea unui atașament profund între mama și bebeluș. O astfel de procedură este crucială pentru îmbunătățirea sănătății (inclusiv scăderea cu 20-22% a ratei mortalității neonatale), spun specialiștii!

”Mai concret, în ceea ce privește copilulbeneficiile se referă la: normalizarea temperaturii corpului, a respirației și activitații cardiace, reglarea nivelului de glucoză, un instinct de supt mai puternic (nou-născutul va sti cum să sugă și nu va avea probleme mai târziu). Avantajele sunt si la nivel psiho-emoțional, copilul fiind capabil de autocontrol, adica își va induce starea de calm atât imediat după naștere – bebelușul va plânge mai puțin, putând auzi bătăile inimii mamei cu care este obișnuit din viața intrauterină – cât și mai târziu, când va fi mai mare. De asemenea, va interacționa mult mai ușor cu cei din jur, ajutându-l să se integreze mai ușor în societate.

”Starea de sãnãtate a copilului se îmbunătățește, este mai cald, nivelul de glucozã este mai bun. Copilul poate face față mai bine stresului, datorită scăderii nivelului de cortizon care se produce când intră în contact cu mama”, precizează medicul Karin Cadwell.

Pentru mamă, procedura are ca efect prevenirea hemoragiilor postpartum prin contractarea mai rapidă a uterului datorită creșterii nivelului de oxitocină atunci când copilul este pe pielea sau la sânul ei. Un alt lucru extrem de important se referă la declanșarea mai rapida a lactației și prevenirea problemelor ce pot apărea cu sânii mai tarziu și, nu în ultimul rând, putem vorbi despre avantaje psiho-emotionale incomensurabile pe termen scurt și lung.”

Bazându-se pe cercetări și pe o experientă de peste 15 ani, cercetatorii americani au demonstrat că toți nou-născuții trec prin 9 stadii înnăscute și instinctive pe parcursul cărora pot demonstra o serie de acțiuni atunci când se află în contact neîntrerupt piele-pe-piele cu mama în prima oră după naștere.

Eu as descrie aceasta oră, trăită la un spital din Germania, ca pe cea mai intensă, frumoasă, specială oră din viața mea! Imediat după naștere, copilul a fost așezat pe pieptul meu. Tatăl a tăiat cordonul exact în momentul în care acesta nu mai pulsa. Moașa a verificat copilul pe pieptul meu, l-a luat doar pentru câteva secunde pentru a fi cantarit si l-a adus imediat înapoi. Copilul a găsit sânul de unul singur și a supt cu putere încă din primele secunde! Au parasit cu toții camera, moașa, doctorul, am ramas doar noi și ne-am bucurat din plin în liniște de acele momente unice. Copilul nu a fost nici măcar aspirat. A eliminat de unul singur! În afară plânsului specific de naștere, nu a plâns deloc. Timp de câteva zeci de minute ne-am bucurat de liniște și iubire fără margini, în trei! Am primit chiar și sampanie :). Am ciocnit un pahar și ne-am bucurat unii de alții, am sărbătorit unul dintre cele mai frumoase momente din viața noastră! Abia dupa această oră, au venit neonatologii și au luat copilul pentru un set standard de analize. În Germania, aceste analize au loc în altă încăpere, însă tatăl este invitat să ia parte. Deci să fie în contact permanent cu copilul!

Sunt puţine maternităţi în România dispuse să ofere această oră magică femeilor care au născut, chiar dacă există recomandări în acest sens din partea Unicef şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

„Tot ceea ce trebuie să facem este să îl aşezăm la pieptul mamei pe copil şi atât. Să-l lăsăm pe copil să facă ceea ce e natural să facă. Iar acest lucru este greu pentru cei din maternităţi”, spune Kajsa Brimdyr, consultant.

Conceptul de oră magică nu presupune cheltuieli în plus pentru maternităţi, ci doar o minimă pregătire pentru personalul care asistă la naştere. De asemenea, se poate aplica atât în cazul mamelor care nasc natural, cât şi al celor care au făcut cezariană şi sunt sub anestezie. Chiar consultul medical dat de neonatolog imediat după naştere poate fi făcut atunci când copilul se află la pieptul mamei.

Așadar nu este nevoie decât de două lucruri. Și acestea sunt gratis! Informare din partea cadrelor medicale și RĂBDARE!

Tot Frederick Leboyer spunea ”la fel de importantă precum vitaminele sau mineralele este IUBIREA. A fi sărutat, consolat, mângâiat și masat, asta este hrană pentru copil!”

http://www.consultant-lactatie.ro/premiera-in-romania-ora-magica-pentru-nou-nascuti/

http://www.magicalhour.com/aboutus.html

http://womenshealth.gov/pregnancy/childbirth-beyond/baby-first-hours.cfm

http://www.choicesinchildbirth.org/choices/postpartum/golden_hour

http://www.babycenter.com/0_what-happens-to-your-baby-after-delivery_182.bc

http://www.parents.com/baby/care/newborn/baby-first-hours/

http://www.unegrossessepresqueparfaite.fr/chronique-pour-une-naissance-sans-violence-essai-de-frederick-leboyer

http://www.tourainemedia.com/2013/01/16/frederick-leboyer/

Schwangerschaft und Geburt (GU Gr. Ratgeber Partnerschaft & Familie): Birgit Gebauer-Sesterhenn, Thomas Villinge

300 Fragen zur Geburt (Gr. GU Kompasse Partnerschaft & Familie): Peter Husslein, Ulrike Schuster und Barbara Haber

Nu există alimente ”interzise” pentru o mamă care alăptează!

Câte dintre noi nu am auzit de cel puțin o sută de ori pe zi cât de important este ca atunci când alăptăm să evităm ”teribila” varză, mazărea, chifltelele, sucul de portocale, roșiile și lista cred că poate continua la nesfârșit….

Cum se face atunci, că există mame care mănâncă orice, atenție ORICE, în perioada alăptării, iar copiii nu au nicio problemă, nu plâng, nu suferă de gaze în exces, discomfort sau alte probleme?

Păi explicația este simplă! Specialiștii spun mai nou că ar trebui urmat un singur principiu. ”Try&Error!” 🙂

Ultimele studii dar și diversele experiențe cu care mamele au ajuns în cabinetele medicilor în ultimii ani au dus la concluzia că nu trebuie evitat niciun aliment sănătos în perioada alăptatului, decât dacă observăm în repetate rânduri, concret și clar că bebelușul își modifică foarte mult comportamentul după ce noi mamele consumăm mâncarea respectivă.

Gândiți-vă numai la faptul că pe vremuri nu existau toate aceste indicații, iar paleta alimentară nu era nici pe departe atât de diversă cum este astăzi. Mamele consumau preponderent cartofi, varză, fasole și alte legume de neconceput astăzi pentru o mamă care alăptează. Dacă ar fi existat toate aceste reguli, omenirea ar fi dispărut demult!

Mother+breastfeeding+her+child

Medicii spun că o mama care alăptează poate consuma fără probleme absolut toate alimentele pe care le-a consumat în perioada sarcinii, fără ca asta să ducă la discomfort abdominal pentru sugar. Doar dacă dorește să încerce alimente complet noi sau pe care le-a evitat pe perioada sarcinii, trebuie să o facă treptat și să observe cu atenție comportamentul copilului.

Copiii turci de exemplu adoră aroma de usturoi.:) Există mame care adaugă usturoi tuturor mâncărurilor bebelușului iar acesta nu are nicio problemă. Deoarece obiceiul vechi alimentar în acea zonă este de a consuma usturoi mult, bebelușii sunt obișnuiți încă din viața intrauterină cu mirosul! Ideal este să încercați orice, treptat. Oricum majorității copiilor le este total indiferent ce consumă mama! 🙂

Inclusiv cafea pot consuma mamele fără probleme în perioada alăptatului. Medicii spun că până la 2 cești de cafea sau ceai negru pe zi nu reprezintă niciun pericol pentru copil. Dacă observați însă de mai multe ori că după ce consumați cafea, copilul devine extrem de agitat, ar trebui să verificați și să adaptați cantitățile. Alcool-ul trebuie să rămână în principiu tabu în această perioadă. Deși mai nou cercetările spun că un pahar de șampanie din când în când nu dăunează! S-au făcut chiar cercetări care au demonstrat că șampania în cantități foarte mici este singura băutură alcoolică cu efect galactogog. Berea însă rămâne un mit. 🙂 ATENȚIE, tot ceea ce înseamnă alcool, se consumă imediat DUPĂ alăptat! Și nu înainte!

Despre paleta alimentară a mamei în perioada alăptatului voi face un articol separat. Despre caloriile și cantitățile consumate, pentru ca mama să-și poată păstra sănătatea, vivacitatea, dar și frumusețea! 🙂

Gândiți-vă numai câte mame au întrerupt poate alăptatul datorită acestor mituri și a nesuferitei liste de alimente interzise. Aspecte care nu făceau altceva decât să o supună unui stres și unei presiuni total dăunătoare și inutile, într-o perioadă oricum încărcată și dificilă!

Eu pot să vă spun doar că mi-am alăptat ambii copii, la primul am ținut cont de recomandări, la al doilea am mâncat și băut orice, inclusiv cola cu titlu de excepție și amândoi au avut exact același comportament în perioada alăptatului. Nu am făcut din asta un stres iar la cel de-al doilea copil mă bucur din plin de această perioadă fără nicio restricție, în afară de cele care țin de regulile unei alimentații sănătoase și de bun simț, pe care oricum le-am respectat toată viața.

Cheia alimentației sănătoase în timpul alăptării este un meniu inteligent, consistent, divers și sănătos. Dar cel mai important este să ne păstrăm bucuria de viață și relaxarea. O mamă relaxată este fericită iar o mamă fericită are întotdeauna un copil și mai fericit!

alaptat

http://www.nbci.ca/index.php?option=com_content&view=article&id=27%3Amyths-of-breastfeeding&catid=5%3Aarticles&Itemid=17&limitstart=1

http://stillpraxis.de/irrtumer-rund-ums-stillen

http://www.babyglueck.ch/stillen/ammenmaerchen.php

Colicile sugarului, un mit!

În articolul de ieri, despre plânsul bebelușului, am enumerat o serie de posibile cauze ale acestuia, dar nu am amintit nici măcar în treacăt despre mult invocatele colici. De ce? Dintr-un simplu motiv: NU EXISTĂ :)! Sau cel puțin, nu în accepțiunea de până acum! Ca principală cauză a reprizelor intense de plâns din primele luni de viață ale copilului.

Știu că majoritatea mamelor mă vor desființa în acest moment, având în vedere tot stresul pe care l-au îndurat ele din pricina acestor nesuferite de crampe abdominale specifice bebelușilor în primele luni de viață. Însă aceasta este concluzia specialiștilor, după ce ani de zile copiii au fost îndopați cu tot felul de medicamente, pe rând, pentru a vedea care ajută, sau și mai grav cu toate deodată…

Ce sunt sau mai bine zis ce se ascunde de fapt în spatele ”colicilor”?

Reprezintă o așa-zisă ”condiție medicală” care apare la aproape toți bebelușii, undeva între a 3 a și a 12 săptămână de viață și care se manifestă prin reprize de plâns insoțite de frecarea piciorușelor, încordarea abdomenului și se accentuează de obicei, în a doua parte a zilei și spre seară.

De-a lungul timpului, colicile au stârnit controverse între specialiști, in ceea ce privește efectele pe care le au asupra copilului, a cauzelor lor exacte, dar și asupra metodelor de calmare a lor.

Se pare că de fapt la baza acestor reprize de neliniște însoțite de plâns puternic se află nimic altceva decât un sistem nervos imatur și hipersensibil la mediul exterior, spunea de curând într-un interviu, doctorul Ulrich Fegeler, Specialist în Medicina Copilului și Neuropediatru. Cam asta ar fi marea explicație a celebrelor ”colici”. Copilul este supus în primele luni de viață unui important aflux de impresii noi, extrem de solicitante pentru creierul lui insuficient maturizat iar sistemul propriu de adaptare și însușire nu are la dispoziție alte pârghii de alinare, decât, așa cum spuneam, plânsul.

baby-crying

Așadar, plânsul, adânc înrădăcinat în structura umană, este singurul care îi ajută pe bebeluși să se detașeze de toate emoțiile și experiențele noi la care sunt martori încă din primele săptămâni de viață. Dacă sunteți mai atenți veți observa că reprizele de plâns se accentuează odata cu trecerea orelor, spre seară ajungându-se la adevărate concerte. Uneori nimic nu ajută, iar copilul trebuie lăsat câteva momente, să se descarce prin plâns. Am detaliat, aici.

Problema apare atunci când părinții, induși în eroare de manifestările copilului, se încarcă nervos la rândul lor, îi transmit copilului tensiunea sau și mai rău, intervin medicamentos. Toată această agitație poate duce în final, datorită medicamentelor, stresului, alimentației din biberoane sau tetine diverse și nepotrivite, la o nervozitate mai mare și chiar la inhalarea aerului de către sugar. Și până la urmă pot apărea adevăratele crampe. Se creează astfel un cerc vicios.

Ce ar trebui să facă părinții? În primul rând să înțeleagă situația și să o accepte cu calm pentru a nu crea o stare și mai tensionată copilului. Cu toții au nevoie de liniște. Mama se poate retrage împreună cu bebelușul într-o cameră liniștită, unde îi poate oferi sânul. Nu există modalitate mai bună de recursie atât pentru mamă cât și pentru copil. Referitor la alimentele ingerate de mamă în perioada alăptatului, puține dintre ele ar putea să-i provoace sugarului ”colici”. Acesta este un alt mit la care voi face referire separat. Ba mai mult, paleta alimentară a mamei ar trebui să fie diversă pentru a avea o stare bună de sănătate atâta timp cât alăptează. Nici ideea conform căreia laptele nou peste laptele vechi din stomac duce la dureri abdominale nu mai este de actualitate. Crearea unui program de supt din acest motiv, nu duce decât la presiune suplimentară atât asupra mamei cât și asupra bebelușului.

O altă explicație pe care pediatrii români o adoră și o oferă cam pentru orice problemă a copilului, este ”sfânta” intoleranță la lactoză!  Voi scrie și despre asta, separat. Ea apare doar în cazuri rarisime în zona noastră geografică și nu se poate depista decât în urma unor analize minuțioase, pe care medicii nu prea le fac, dar diagnostice pun… Ea poate agrava colicile bebelușului, în puținele situații în care acestea există, însă nu reprezintă o cauză a apariției acestor crampe. Deși s-au făcut o mulțime de cercetări, specialiștii nu au reușit să identifice o relație de cauzalitate între intoleranța la lactoză si colicile bebelușului.

Să revin la modalitățile prin care copiii pot fi calmați. În cazul celor hrăniți la sân am detaliat mai sus. Copiii hrăniți cu lapte praf pot fi ajutați la rândul lor cu o masă caldă. Mai există însă și alte feluri de alinare, despre care am mai scris. Așezați copilul pe abdomenul Dvs și înveliți-l cu o pătură moale. Un masaj cu un ulei special, calmant, nu neapărat pe burtică. Zgomotul alb sau un cântec de leagăn ( care poate fi interpretat de tată -chiar dacă acesta nu are voce :), bebelușii adoră sunetele baritonale). Schimbarea locului sau a aerului. O pernă caldă din sâmburi de cireșe. Puteți folosi un balansoar pentru a legăna copilul sau de ce nu, un sistem special de purtare a bebelușului. Dar numai dacă acesta agreează această modalitate. Sunt bebeluși cărora nu le place să fie purtați. Dacă al Dvs face parte din această categorie, nu vă încăpățânați!

colici-bebelusi

Există bineînțeles și situații când trebuie contactat un medic. Dacă bebelușul are o temperatură de peste 38 de grade Celsius, plânge mai mult de 3-4 ore încontinuu și nu se observă niciun semn de ameliorare în ciuda eforturilor, nu mai mănâncă cum trebuie, vomită constant, are diaree frecvent, are o stare generală alterată, este foarte somnolent. Toate acestea sunt probleme medicale de alta factură și este nevoie ca ele să fie rezolvate în cel mai scurt timp.

http://www.nct.org.uk/sites/default/files/related_documents/Colic%20in%20babies-%20evidence%20based%20briefing%20%282007%29_0.pdf

http://www.nhs.uk/Conditions/Colic/Pages/Causes.aspx

http://www.tribecapediatrics.com/TPeds/the-new-basics/?book-excerpt=colic

http://www.urbia.de/magazin/baby/gesundheit-und-entwicklung/mythos-dreimonatskoliken