Colicile sugarului, un mit!

În articolul de ieri, despre plânsul bebelușului, am enumerat o serie de posibile cauze ale acestuia, dar nu am amintit nici măcar în treacăt despre mult invocatele colici. De ce? Dintr-un simplu motiv: NU EXISTĂ :)! Sau cel puțin, nu în accepțiunea de până acum! Ca principală cauză a reprizelor intense de plâns din primele luni de viață ale copilului.

Știu că majoritatea mamelor mă vor desființa în acest moment, având în vedere tot stresul pe care l-au îndurat ele din pricina acestor nesuferite de crampe abdominale specifice bebelușilor în primele luni de viață. Însă aceasta este concluzia specialiștilor, după ce ani de zile copiii au fost îndopați cu tot felul de medicamente, pe rând, pentru a vedea care ajută, sau și mai grav cu toate deodată…

Ce sunt sau mai bine zis ce se ascunde de fapt în spatele ”colicilor”?

Reprezintă o așa-zisă ”condiție medicală” care apare la aproape toți bebelușii, undeva între a 3 a și a 12 săptămână de viață și care se manifestă prin reprize de plâns insoțite de frecarea piciorușelor, încordarea abdomenului și se accentuează de obicei, în a doua parte a zilei și spre seară.

De-a lungul timpului, colicile au stârnit controverse între specialiști, in ceea ce privește efectele pe care le au asupra copilului, a cauzelor lor exacte, dar și asupra metodelor de calmare a lor.

Se pare că de fapt la baza acestor reprize de neliniște însoțite de plâns puternic se află nimic altceva decât un sistem nervos imatur și hipersensibil la mediul exterior, spunea de curând într-un interviu, doctorul Ulrich Fegeler, Specialist în Medicina Copilului și Neuropediatru. Cam asta ar fi marea explicație a celebrelor ”colici”. Copilul este supus în primele luni de viață unui important aflux de impresii noi, extrem de solicitante pentru creierul lui insuficient maturizat iar sistemul propriu de adaptare și însușire nu are la dispoziție alte pârghii de alinare, decât, așa cum spuneam, plânsul.

baby-crying

Așadar, plânsul, adânc înrădăcinat în structura umană, este singurul care îi ajută pe bebeluși să se detașeze de toate emoțiile și experiențele noi la care sunt martori încă din primele săptămâni de viață. Dacă sunteți mai atenți veți observa că reprizele de plâns se accentuează odata cu trecerea orelor, spre seară ajungându-se la adevărate concerte. Uneori nimic nu ajută, iar copilul trebuie lăsat câteva momente, să se descarce prin plâns. Am detaliat, aici.

Problema apare atunci când părinții, induși în eroare de manifestările copilului, se încarcă nervos la rândul lor, îi transmit copilului tensiunea sau și mai rău, intervin medicamentos. Toată această agitație poate duce în final, datorită medicamentelor, stresului, alimentației din biberoane sau tetine diverse și nepotrivite, la o nervozitate mai mare și chiar la inhalarea aerului de către sugar. Și până la urmă pot apărea adevăratele crampe. Se creează astfel un cerc vicios.

Ce ar trebui să facă părinții? În primul rând să înțeleagă situația și să o accepte cu calm pentru a nu crea o stare și mai tensionată copilului. Cu toții au nevoie de liniște. Mama se poate retrage împreună cu bebelușul într-o cameră liniștită, unde îi poate oferi sânul. Nu există modalitate mai bună de recursie atât pentru mamă cât și pentru copil. Referitor la alimentele ingerate de mamă în perioada alăptatului, puține dintre ele ar putea să-i provoace sugarului ”colici”. Acesta este un alt mit la care voi face referire separat. Ba mai mult, paleta alimentară a mamei ar trebui să fie diversă pentru a avea o stare bună de sănătate atâta timp cât alăptează. Nici ideea conform căreia laptele nou peste laptele vechi din stomac duce la dureri abdominale nu mai este de actualitate. Crearea unui program de supt din acest motiv, nu duce decât la presiune suplimentară atât asupra mamei cât și asupra bebelușului.

O altă explicație pe care pediatrii români o adoră și o oferă cam pentru orice problemă a copilului, este ”sfânta” intoleranță la lactoză!  Voi scrie și despre asta, separat. Ea apare doar în cazuri rarisime în zona noastră geografică și nu se poate depista decât în urma unor analize minuțioase, pe care medicii nu prea le fac, dar diagnostice pun… Ea poate agrava colicile bebelușului, în puținele situații în care acestea există, însă nu reprezintă o cauză a apariției acestor crampe. Deși s-au făcut o mulțime de cercetări, specialiștii nu au reușit să identifice o relație de cauzalitate între intoleranța la lactoză si colicile bebelușului.

Să revin la modalitățile prin care copiii pot fi calmați. În cazul celor hrăniți la sân am detaliat mai sus. Copiii hrăniți cu lapte praf pot fi ajutați la rândul lor cu o masă caldă. Mai există însă și alte feluri de alinare, despre care am mai scris. Așezați copilul pe abdomenul Dvs și înveliți-l cu o pătură moale. Un masaj cu un ulei special, calmant, nu neapărat pe burtică. Zgomotul alb sau un cântec de leagăn ( care poate fi interpretat de tată -chiar dacă acesta nu are voce :), bebelușii adoră sunetele baritonale). Schimbarea locului sau a aerului. O pernă caldă din sâmburi de cireșe. Puteți folosi un balansoar pentru a legăna copilul sau de ce nu, un sistem special de purtare a bebelușului. Dar numai dacă acesta agreează această modalitate. Sunt bebeluși cărora nu le place să fie purtați. Dacă al Dvs face parte din această categorie, nu vă încăpățânați!

colici-bebelusi

Există bineînțeles și situații când trebuie contactat un medic. Dacă bebelușul are o temperatură de peste 38 de grade Celsius, plânge mai mult de 3-4 ore încontinuu și nu se observă niciun semn de ameliorare în ciuda eforturilor, nu mai mănâncă cum trebuie, vomită constant, are diaree frecvent, are o stare generală alterată, este foarte somnolent. Toate acestea sunt probleme medicale de alta factură și este nevoie ca ele să fie rezolvate în cel mai scurt timp.

http://www.nct.org.uk/sites/default/files/related_documents/Colic%20in%20babies-%20evidence%20based%20briefing%20%282007%29_0.pdf

http://www.nhs.uk/Conditions/Colic/Pages/Causes.aspx

http://www.tribecapediatrics.com/TPeds/the-new-basics/?book-excerpt=colic

http://www.urbia.de/magazin/baby/gesundheit-und-entwicklung/mythos-dreimonatskoliken

Anunțuri

6 gânduri despre “Colicile sugarului, un mit!

  1. Foarte frumos si competent articolul! totusi asi dori sa accentuez o idde: inainte de toate, un doctor ar trebui sa examineze copilul, si sa asigure, ca plansul excesiv nu este cauzat de o durere articulara, survenita din timpul sarcinei sau nasterii! un osteopat sau un fizioterapeut poate sa o faca!

  2. De acord Diana. Oricum,orice comportament schimbat ar trebui sa ne puna pe ganduri si sa ne trimita cu copilul la medic. Si abia dupa ce am eliminat cauzele organice sau de alta natura, dar care necesita consult si tratament specializat, putem lua in calcul alte explicatii!

  3. Pingback: Mitul colicilor la sugar, explicat de specialisti | Only 4 Ladies

  4. Pingback: Mamici de iunie 2013 - Pagina 1997

  5. eu cred ca afirmatia e incorecta. colicile nu sunt un mit. faptul ca ele ar insemna doar gaze intestinale ar trebui sa fie un mit. desi maternitatile, neonatologii si pediatrii recomanda espumisan si infacol pe banda rulanta, nu spune nimeni ca acestea functioneaza doar in cazul unei burtici balonate. de fapt acest concept are in spate un intreg proces de maturizare a organismului bebelusului. de aceea dau rezultate substantele ce contin ulei aromate, calmate sau ceaiurile. citeam la un moment dat ca durerile suportate de bebelusi in cadrul crizelor nu ar putea fi indurate de un adult constient, nesedat.
    un alt mit ar fi acela ca un bebelus nascut natural are o predispozitie mai mica pentru colici. din nou fals. organismul nou-nascutului are o reactie unica la venirea pe lume. unii sunt mai pregatiti, altii mai putin; unii se adapteaza mai usor, altii mai greu; unii percep traumatizant venirea pe lume, altii nu. bebelusul unei prietene s-a adaptat greu la nou mediu, desi fusese nascut natural, la termen.
    cam asta despre colici :)!

  6. Era vorba despre colici in acceptiunea de pana acum. Adica principala cauza a reprizelor de plans din primele 12 saptamani! Da, e o nunata de exprimare! Poate fi inteles si astfel! Referitor la ce spuneai vizavi de nastere si colici, da cred si eu ca nu exista legatura.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s