Bebelușul plânge! Ce facem?

Plânsul bebelușului poate fi apăsător pentru proaspeții părinți. Mai ales dacă aceștia sunt în urmă cu somnul, trec prin stresul celor o mie de întrebări legate de îngrijirea noului membru al familiei iar schimbările din viața lor sunt din ce în ce mai multe. Nu mai vorbim de amalgamul emoțional, sensibilitatea și hormonii care parcă au luat-o razna după naștere! Tatăl devine și el din ce în ce mai stresat, nu știe sau pur și simplu nu poate încă să-și asume anumite sarcini în creșterea micuțului. Toate acestea, cu un plânset violent pe fundal nu fac altceva decât să întregească tabloul clasic al unei tinere familii încărcate de frustrare, sentimente negative, poate chiar depresie.

HowToQuietCryingBaby

Primul pas spre însănătoșirea situației ar fi să încercăm să înțelegem ce se întâmplă! Și între noi fie vorba, nu este ușor! 🙂

Când vine vorba despre plânsul unui bebeluș, mai ales în primele patru luni de viață, un singur lucru este cert. Acesta nu plânge din răsfăț și nici nu manipulează pe nimeni. Nu are capacitatea de a face așa ceva. Încă 🙂

Deși plânsul nou-născutului crește în intensitate în primele 2-3 săptămâni, punctul culminant, în care plânge cel mai mult, este identificat undeva in jurul vârstei de 8 saptamani. Începând cu luna a 3-a, va scădea atât în intensitate, cât și în frecvență.

Important este de știut faptul că, în primele săptămâni de viață, plânsul este în primul rând metoda prin care copilul transmite principalele nevoi fiziologice: „mi-e foame”, ”scutecul meu este murdar”, ”vreau să dorm”,”vreau atenție”,”mă doare burtica”,”mi-e cald”, ”mi-e frig”,”hainele mă incomodează”,”mă dor gingiile” și…lista poate continua. Sunt convinsă că în timp v-ați dat seama în ce fel plânge copilul când îi este foame, ce sunete scoate și cum se comportă când îi este somn și așa mai departe. Dar ce ne facem când i-am satisfacut deja principalele nevoi și bebelușul nu încetează?

Putem încerca să-l liniștim prin câteva metode clasice. Să-i oferim sânul, suzeta, chiar degetul mamei. Putem pune muzică în surdină. Îl legănăm și îl imbrațișăm. Putem să-i oferim o porție sănătoasă de joacă. Sau o plimbare la aer curat. Sau de ce nu: un masaj? Și nu în cele din urma: ZGOMOT. 🙂 Da, zgomotul puternic al aspiratorului, al mașinii de spălat, al aspiratorului nazal. Anumite sunete pot liniști copilul! S-a demonstrat! Vă pot confirma și mămicile mai cu experiență :)!

Noi ca părinti avem în primul rând datoria să excludem cauzele organice (eventuale dureri, boli etc). Daca ne-am convins că bebelușul nu are nicio problemă de sănătate și am făcut tot posibilul pentru a-l liniști, dar el plânge în continuare, atunci înseamnă că plânsul are alte valențe, nu reprezintă doar o comunicare a nevoilor de baza…

Uneori copilul are nevoie pur și simplu să plângă pentru a se descărca de toate acumulările din timpul zilei. Starea de nervozitate a mamei, certurile din casă, televizorul, prea multe fețe, culori, prea multe ieșiri sau întâlniri ale mamei la care a participat și el, depășirea orei potrivite de somn și lungul șir ar putea continua…

baby

În astfel de momente, copilului trebuie să-i acordăm pur și simplu porția sa de libertate! Veți observa, cu cât insistați mai mult să-l legănați sau să-i vorbiți, irascibilitatea lui va crește. Are nevoie de momentul lui de descărcare, de preferat de unul singur!

Dacă nu puteți sa-l lasati singur, luați-l în brațe, dar încercați să vă păstrați calmul și să îi întelegeți nevoia de ”liniștire prin plâns”. Știu că sună ciudat, dar asta se întâmplă în fapt. Nu ați simțit niciodată nevoia să vă retrageți într-o cameră și să plângeți de una singură, fără să vedeți pe nimeni și nimic?

Este indicat chiar să puneți bebelusul în pătuț și să-l lăsați să plângă cîteva minute!

Dacă vă este greu, sunați o prietenă sau o cunoștință mai cu experiență care vă poate sfătui! Ascultați muzică! Inspirați adânc! Amintiți-vă că nu i se întâmplă nimic dacă plânge puțin! Aceasta este doar o fază peste care va trece!

O altă variantă ar fi să luați o pauză si să lasați pe altcineva sa se ocupe de el! Poate s-a plictisit de aceeasi față. 🙂

Iată ce spunea OSHO în ”Cartea despre copii”: ”încă de la început, copiii doresc să plângă, să râdă! Țipetele lor reprezintă o necesitate adânc înrădăcinată în ei. Cu fiecare țipăt ei trec printr-un catharsis. Copiii au multe frustrări…Mama aleargă spre bebeluș încercând să-l consoleze, căci plânsul lui o deranjează, îl deranjează pe tată, deranjează întreaga familie. Nimeni nu vrea ca el să plângă. Plânsetul lui pare o tulburare, așa că toată lumea își dă osteneala să-l convingă să nu mai plângă. Uneori părinții îl mituiesc, îi oferă o jucărie, orice…numai să nu mai plângă. Dar plânsul este pentru copil o necesitate profundă. Dacă i s-ar permite să plângă, el s-ar purifica căci aceasta ar fi maniera lui de a-și alunga frustrările. În caz contrar, dacă plânsul lui se oprește prematur, frustrările sunt blocate. Și ele încep să se acumuleze. Iar mai tarziu psihologii vor spune că omul are nevoie de ”un țipăt primar”.

Anunțuri

3 gânduri despre “Bebelușul plânge! Ce facem?

  1. Pingback: Colicile sugarului, un mit! | Only 4 Ladies

  2. Pingback: Problemele de somn ale bebelușului încep ziua! | Only 4 Ladies

  3. Cred ca citesti multe lucruri, dar nu le pui inca intr-o ordine! nu o lua drept o rautate! nu este! articolul acesta este f bun…cu exceptia partii in care copilul e lasat sa planga singur! ceea ce ma debusoleaza este ca tu esti aceeasi persoana care a adoptat metoda plansului noaptea pt a obisnui copilul sa doarma singur! sunt 2 articole bazate pe 2 metode diferite!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s