Despre țoale, pe malul Dâmboviței

Ca să ne amintim că mai suntem și femei, nu doar mame, voi scrie astăzi despre ce ne place nouă femeilor cel mai mult. Adică despre ”țoale”, dar mai ales despre felul, pardon ”halul” :), în care concepem să le așezăm pe șuncile din dotare.

Ladies, despre prostul gust în toate formele lui se poate discuta la nesfârşit. Am fost contrazisă vehement aproape de fiecare dată când am spus că în România femeile nu se îmbracă cu bun gust. Imediat mi s-a atras atenţia că româncele sunt cele mai pedante, cele mai aranjate.

Bad Taste

Nu spun că nu acordă o mare (poate prea mare) importanţă modului în care se îmbracă. Dar asta nu are a face cu bunul gust. Chiar deloc. Mie îmi pare că în România există o suferinţă majoră la acest capitol. Observ cu regret că nu se înţelege practic ce înseamnă bun gust. Nu vreau să generalizez, mă scuzați! 🙂 Ca întotdeauna, există și excepțiile care întăresc regula!

Treaba asta ține şi de estetic dar şi de bun simţ. Octavian Paler spunea: „E drept că prostul gust nu-i o noutate pe malurile Dâmboviţei. Prin secolul al XVIII-lea, predecesorii mesenilor de la Golden Blitz se duceau, dupa cină, să scuipe în lacul Herăstrău.”

Cam așa scriam eu într-un articol acum vreo câțiva ani, aici, pe blogulețul meu modest. Ca să-mi vin în ajutor :), voi posta astăzi un fragment dintr-un articol senzațional. De multă vreme nu am mai citit un articol atât de bine scris. Și bănuiesc eu că autoarea este fiica unui drag fost profesor de-al meu. Mulțumesc Carmen pentru link.

Iată ”bucățică” promisă:

”Jumătate din populaţie se îmbracă pe întuneric. N-am altă explicaţie pentru halul în care arată unii, într-o ţară care deţine mai mulţi creatori de modă decât pisici.

Sigur, îmi veţi spune că n-au bani să se înfofolească frumos, bieţii de ei. Doar că acum nu mă refer la preţul acelui şpilhozen din care nu mai ieşi de trei luni, ci la felul – scuze, halul – în care se gonflează pe corp.

Nu mă exclud din jumătatea pârâtă, am zile când m-aş îmbrăca în două feţe de pernă şi-un ciorap. Iar pe scăfârlie mi-aş pune o faţă de puişor de pernă şi celălalt ciorap. Şi oricum n-aş ieşi din casă, fiindcă n-am chef. Unii spun că asta e depresie, alţii o poreclesc nesimţire, mă rog, fiecare cu percepţia lui.

Ieri, o duduie pe care n-o lua liftul, de slabă ce era, purta o mulăciune neagră, arăta ca vecina mea furnică, vorba greierului. Alaltăieri, o fată pe care n-o lua liftul, de grasă ce era, purta o mulăciune cu imprimeuri multi-multi-multicolore, alcătuite din floricele, puchiţei, fluturi, continente şi alte delicii grafice pe care nu le-am putut identifica – dar presupun că erau formule din chimia organică.

Într-o zi, am monitorizat şaişpe domni (între două staţii de metrou) ale căror burticuţe, fiindcă n-au mai încăput în tricouţele roşii, portocalii şi galbene, au lăsat ceva cocă pe-afară. Adică am avut cu toţii acces la o privelişte în urma căreia vom avea nevoie de psihoterapie, ca să fim siguri că mai putem face vreodată sex sănătos. Femeile cu sâni crescuţi peste media pe economie poartă bluze cu bobocei pe piept, cu franjuri şi fundiţe. Femeile cu fun… cu şold peste media pe Europa se îmbracă în blugi care, dacă ar fi doar un pic mai strâmţi, s-ar numi coajă de parizer.”

Mai mult, puteți citi aici.

Ceva de genul, mult mai prost scris 🙂 bineînțeles, spuneam și eu aici:

Jumătate din populaţie se îmbracă pe întuneric. N-am altă explicaţie pentru halul în care arată unii, într-o ţară care deţine mai mulţi creatori de modă decât pisici. Sigur, îmi veţi spune că n-au bani să se înfofolească frumos, bieţii de ei. Doar că acum nu mă refer la preţul acelui şpilhozen din care nu mai ieşi de trei luni, ci la felul – scuze, halul – în care se gonflează pe corp. Nu mă exclud din jumătatea pârâtă, am zile când m-aş îmbrăca în două feţe de pernă şi-un ciorap. Iar pe scăfârlie mi-aş pune o faţă de puişor de pernă şi celălalt ciorap. Şi oricum n-aş ieşi din casă, fiindcă n-am chef. Unii spun că asta e depresie, alţii o poreclesc nesimţire, mă rog, fiecare cu percepţia lui. Ieri, o duduie pe care n-o lua liftul, de slabă ce era, purta o mulăciune neagră, arăta ca vecina mea furnică, vorba greierului. Alaltăieri, o fată pe care n-o lua liftul, de grasă ce era, purta o mulăciune cu imprimeuri multi-multi-multicolore, alcătuite din floricele, puchiţei, fluturi, continente şi alte delicii grafice pe care nu le-am putut identifica – dar presupun că erau formule din chimia organică. Într-o zi, am monitorizat şaişpe domni (între două staţii de metrou) ale căror burticuţe, fiindcă n-au mai încăput în tricouţele roşii, portocalii şi galbene, au lăsat ceva cocă pe-afară. Adică am avut cu toţii acces la o privelişte în urma căreia vom avea nevoie de psihoterapie, ca să fim siguri că mai putem face vreodată sex sănătos.Citeste mai mult: adev.ro/mmjj35
Jumătate din populaţie se îmbracă pe întuneric. N-am altă explicaţie pentru halul în care arată unii, într-o ţară care deţine mai mulţi creatori de modă decât pisici. Sigur, îmi veţi spune că n-au bani să se înfofolească frumos, bieţii de ei. Doar că acum nu mă refer la preţul acelui şpilhozen din care nu mai ieşi de trei luni, ci la felul – scuze, halul – în care se gonflează pe corp. Nu mă exclud din jumătatea pârâtă, am zile când m-aş îmbrăca în două feţe de pernă şi-un ciorap. Iar pe scăfârlie mi-aş pune o faţă de puişor de pernă şi celălalt ciorap. Şi oricum n-aş ieşi din casă, fiindcă n-am chef. Unii spun că asta e depresie, alţii o poreclesc nesimţire, mă rog, fiecare cu percepţia lui. Ieri, o duduie pe care n-o lua liftul, de slabă ce era, purta o mulăciune neagră, arăta ca vecina mea furnică, vorba greierului. Alaltăieri, o fată pe care n-o lua liftul, de grasă ce era, purta o mulăciune cu imprimeuri multi-multi-multicolore, alcătuite din floricele, puchiţei, fluturi, continente şi alte delicii grafice pe care nu le-am putut identifica – dar presupun că erau formule din chimia organică. Într-o zi, am monitorizat şaişpe domni (între două staţii de metrou) ale căror burticuţe, fiindcă n-au mai încăput în tricouţele roşii, portocalii şi galbene, au lăsat ceva cocă pe-afară. Adică am avut cu toţii acces la o privelişte în urma căreia vom avea nevoie de psihoterapie, ca să fim siguri că mai putem face vreodată sex sănătosCiteste mai mult: adev.ro/mmjj35
Anunțuri

Un gând despre “Despre țoale, pe malul Dâmboviței

  1. Pingback: Street Style 11.05.2013 | Only 4 Ladies

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s