Bărbați români, nu vă meritați femeile!

Tocmai ce mă pregăteam să vorbesc despre violență, conservatorism, inferiorizare, despre cum descria Heliade Rădulescu problema femeii românce în al său ”Curier de ambe Sexe”. Aveam o pornire tipic feminină 🙂 de a generaliza, când…am găsit două articole! Acesta și acesta! Ca autorii lor mai sunt și alți bărbați români, cu siguranță! Se întrezărește cumva o urmă de evoluție 🙂 ?

Așa că discursul meu foarte feminist de astăzi va suferi ușoare modificări! Și îmi cer mii de scuze față de acești domni, pentru tot ce voi spune mai departe!

Așadar, reconsiderăm puțin abordarea și ne adaptăm din mers. Că doar noi femeile ne pricepem de minune la asta! :)

Ce cred eu despre femeia româncă?  În primul rând îmi pare a fi extrem de presată! De soț, de părinți, de societate. Trăiește înconjurată de prejudecăți, judecăți, lipsa resurselor și condiții potrivnice!

Mai concret. Ea trebuie să se lupte cu tot felul de piedici, de toate felurile, pentru a-și păstra încrederea în sine și echilibrul! Se ia în piept în permanență cu o societate rămasă în urmă, cu extrem de multe preconcepții și obiceiuri umilitoare, cu o religie care o supune și o obligă, cu o mentalitate cel puțin învechită dacă nu chiar periculoasă pentru societate în general.

Pentru că tot am amintit de el, iată ce spunea Heliade Rădulescu în al său ”Curier de ambe sexe”. Constata inexistenţa unui parteneriat real între soţi. Fiecare dintre ei se vaită şi e nemulţumit de celălalt şi de relaţia lor. Cauza acestei situaţii este înrobirea de secole a femeilor, scrie Heliade. “Părintele ce îşi creşte băieţii şi lasă în neîngrijire creşterea fetelor, stăpânitorul ce face şcoli pentru un sex şi uită pe celălalt, mie mi se pare … un despărţitor de familii”
Deci problema este veche…și serioasă! Că doar educaţia femeilor era aspectul emancipator fundamental şi cel mai discutat în epocă şi viza deopotrivă atitudinea capilor de familie şi a celor ce conduceau treburile statelor locuite de români – şi aceştia erau în ambele cazuri bărbaţii.

Lucrurile nu s-au schimbat prea mult după părerea mea.

Femeia româncă a fost și este gospodină de profesie. Îi place și se pricepe de minune la asta! E în stare să gătească într-un picior, cu o mână pe telefon, cu cealaltă pe cratiță, leagănă copilul cu cotul și răspunde la sonerie! E minunat să te pricepi la toate. Și dacă știi să gătești și vrei să menții o casă și o viață de familie organizată și curată, nu înseamnă că ești proastă sau că nu ai altceva mai bun de făcut. Aceasta este o altă prejudecată a societății românești moderne! Pentru că noi nu știm să găsim vreodată echilibrul, pendulăm între extreme!

multitask

O fotografie și mai sugestivă:

multi-tasking

Există o singură problemă legată de femeia ”multitask”. Foarte puțini sunt cei care văd și apreciază cu adevărat toate acțiunile ei! Bărbații români în general acceptă aceste fapte ca fiind absolut firești, obligații ale părții feminine și se sustrag pe cât posibil unor acțiuni ”tipice gospodinelor”! Și sunt convinsă că multe dintre femei nici măcar nu realizează că pe lumea asta sunt mulți bărbați care știu să gătească foarte bine sau pe care pur și simplu nu îi interesează că partenera lor se pricepe la asta. Mănâncă ce găsesc și ar prefera mai degrabă o femeie cu care să împartă pasiuni, preferințe, cu care să călătorească!

Nimic mai firesc pentru femeia româncă din secolul XXI, spun psihologii. „După 1990, s-au făcut cercetări comparate, nu la noi, şi s-a constatat că în ţările foste comuniste femeile realizează aproape în totalitate sarcinile domestice, împărţite în diferite categorii: gătit mâncarea, ordine în casă, spălat rufe şi călcat, dat cu aspiratorul. Se mai constata că bărbaţii, totuşi, ajutau la datul cu aspiratorul şi la cumpărături. Dar, în general, diferenţele între ţările vestice şi cele estice erau foarte semnificative”, explică psihologul Aurora Liiceanu.Citeste mai mult: adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/femeia-romanca-gospodina–profesie-1_50ace3187c42d5a6638b3fe8/index.html

Să fim sinceri: câți bărbați români gândesc așa? Bașca mai așteaptă ca femeia respectivă să meargă și la serviciu, să aducă bani, să stea cu copiii zi și noapte dacă s-ar putea, să arate bine, să nu cheltuie mult pentru asta și lista poate continua. Știți care e partea mai interesantă? :) Că foarte multe femei românce reușesc asta! Dar acum vine marea întrebare: ce oferă bărbații la schimb? Aștept cu interes răspunsurile!

Iată de ce mă refer în special la femeia româncă.

„După 1990, s-au făcut cercetări comparate, nu la noi, şi s-a constatat că în ţările foste comuniste femeile realizează aproape în totalitate sarcinile domestice, împărţite în diferite categorii: gătit mâncarea, ordine în casă, spălat rufe şi călcat, dat cu aspiratorul. Se mai constata că bărbaţii, totuşi, ajutau la datul cu aspiratorul şi la cumpărături. Dar, în general, diferenţele între ţările vestice şi cele estice erau foarte semnificative”, explică psihologul Aurora Liiceanu.
„După 1990, s-au făcut cercetări comparate, nu la noi, şi s-a constatat că în ţările foste comuniste femeile realizează aproape în totalitate sarcinile domestice, împărţite în diferite categorii: gătit mâncarea, ordine în casă, spălat rufe şi călcat, dat cu aspiratorul. Se mai constata că bărbaţii, totuşi, ajutau la datul cu aspiratorul şi la cumpărături. Dar, în general, diferenţele între ţările vestice şi cele estice erau foarte semnificative”, explică psihologul Aurora Liiceanu.Citeste mai mult: adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/femeia-romanca-gospodina–profesie-1_50ace3187c42d5a6638b3fe8/index.html

Pe deasupra, femeia româncă, este capabilă să își domine fricile și durerea, temerile și nedreptatea de a fi marginalizată uneori de sexul opus. Ei, pentru asta o apreciez eu! Că mai are puterea să facă și asta! În Occident, lupta nu e atât de aprigă. Din contră. În ţări precum Suedia, Olanda, Belgia sau Germania, femeile sunt stimate, egale cu bărbaţii – şi social şi în plan familal -, spun sociologii. „Cuplurile civilizate îşi împart rolurile. În ţările sărace, printre care ne aflăm şi noi, femeile sunt mai oprimate, iar bărbaţii – dominatori”, spune psihoterapeutul Cristiana Leviţchi.

Femeia româncă nu mai râde. Frustrarile si oboseala încep să se adune. Începe să refuze contactul cu o persoană care nu o ascultă. Renunță la ea însăși, se sacrifica pentru binele familiei, al copiilor. Iar dacă se depășesc anumite limite, asta poate înseamna tristețe, nefericire, depresie.

”Bărbatul este în jurul ei, vede kilogramele, tristețea, câteodată arată cu degetul, deși nu-i permite femeii să se ducă la sala de sport (nu doar lipsa banilor este argumentul principal). ”Ești femeie măritata, ce-ți mai trebuie?”, spune bărbatul, spune mama-soacră, spune mama, spun cei apropiați.”

Spunea cineva la un moment dat: ”femeia româncă maritata trebuie să înțeleagă că nu a murit”. 

Nu este cazul fiecărei femei sau al fiecărui cuplu din Romania, dar este un tipar din păcate!

Despre femeia româncă de la țară nu mai vorbesc…are doar obligația de a munci și niciun drept! ”Nu-și va da niciodată frâu liber feminității și erotismului nativ și va îndura umilință după umilință!”

Parcă nu aș vorbi de femei din anul 2013! Dureros, nu?

Femeia româncă e minunată după părerea mea. Pentru că e bună la toate. Și de cele mai multe ori are lângă ea un bărbat, care, spun statisticile, nu prea o ajută la treburile gospodărești, o înjură, o mai și bate (am scris aici despre asta) și nici măcar frumos nu e! Ce, v-ați șocat? :) Să privim spre bărbatul român. Nu este genul de bărbat frumos după care întorci capul pe strada. În alte părți, bărbații au prestanță, eleganță, sunt civilizați! Asta e, ghinion! Bărbaților noștri nici sportul nu prea le place…

Spunea cineva într-un articol: ”În Romania vedem peste tot la TV, reviste, pe stradă, în cluburi, femei frumoase. Bărbatul întoarce capul, fluieră, admiră. Câte femei românce întorc capul după un bărbat în România? Foarte puține, vă spun eu. Nu pentru ca nu ar fi curajoase, ci pentru că nu au dupa cine. Nu vorbim despre vedete, sportivi. Vorbim de bărbatul obișnuit.” Asta spun studiile, asta știm și noi! Că bărbatul român e violent și urât! Domnilor, care nu faceți parte din această categorie, vă rog din suflet să mă iertați! Din păcate ăsta este tiparul și asta spun cifrele…

Mă uitam mai demult pe un site cu fotografii de nuntă. Aproape că m-am șocat. Mi-am chemat soțul, mama, să-mi spună dacă am probleme cu vederea. Ele erau ca din reviste, iar ei, toți, mă rog… Aveți dreptate, nu e corect să comentăm aspectul fizic al omului…dar să lăsăm ipocrizia deoparte. Barbatul se uită după forme și infățișare. De ce femeia nu ar face acelasi lucru?

Genul de bărbat descris de mine mai sus vrea, caută și obține o femeie frumoasă, deși el nu dă mare lucru la schimb! ”Barbatul ăsta începe să critice femeia care a pus câteva kg după ce a născut și întoarce capul după o altă femeie pe stradă. Crede despre sine că este bărbatul PERFECT, deși el nu are motive reale să se simtă așa.” De ce? Păi nu știu, poate educația…

Dragi domni, aștept opinii ”delicate”! :)

Apropo de educație. ”Femeia trebuie să ia bătaie fiindcă ştie ea de ce, iar bărbatul are voie să-şi înşele soţia, se spune în folclor. Nu sunt simple zicale, ci dovezi ale discriminării sexuale. Inegalitatea dintre femei şi bărbaţi rezultă foarte clar chiar din vorbele din popor, pe care le moştenim de la o generaţie la alta, fără să le punem prea mult în discuţie, spun sociologii.”

Mai există un model de femeie, spunea cineva într-un articol. ”Un rol atât de promovat, încât a devenit un model pentru zeci, sute de fete tinere și o aspirație pentru bărbați dornici de recunoaștere socială: -femeia obiect decorativ-, ca o pervertire tristă și consumistă a feminității și frumuseții!”

Iar despre femeia peste 50 de ani…ce ar mai fi de spus??

O femeie de 55 de ani este încă feminină și frumoasă. Sau așa ar trebui să fie. Căci doamnelor, nu vă supărați, dar la noi ”fotomodelele” care au mai puțin de 30 de ani se transformă odată cu vârsta în Miss Mătușica de cartier!

Câte femei de 55 de ani din România poartă rochii scurte? Nici nu prea ar avea cum, pentru că celulita se depune, se depune și iar se depune…Pentru că bărbații și soacrele lor le-ar cataloga drept ”curve”.

Câte femei de peste 50 de ani se duc la sală?

Care este rolul femeii in Romania? Să se ocupe de nepoți, a ieșit la pensie, are timp destul, se plictisește și decât să stea la telenovele mai bine stă în parc cu nepoții. Sută la sută adevărat! De acord, ce poate fi mai frumos și ce poate să o împlinească pe femeie mai mult decât familia, nepoții? Și cu toate astea, de ce indolență și abandonare totală de sine? De ce să nu fim frumoase, slabe și după 50 de ani? De ce să nu se mândrească nepoții și copiii noștri cu noi?

În străinătate, abia după 50 de ani încep femeile să arate bine!

Spunea altcineva într-un articol:

”Iși dorește femeia de 55 de ani din Romania să se ducă la gym? Să aibă atâta încredere în ea încât să-și pună o bluză care să-i scoată sânii în evidență? Să poarte blugi strâmți și pantofi cu toc, să râdă și să-și dea capul pe pate, iși dorește să meargă la dans? Femeia româncă îmbătrânește de timpuriu. Se plânge că a trecut viața pe lângă ea, că nu a fost fericita. Se bucură de copiii ei mari, frumoși și inteligenți, dar se uită cu regret spre ea.”

Apropo, doamna din fotografia de mai jos are ceva mai mult de 50 de ani…

50s-are-an-ageless

Și se mai întîmplă un fenomen ciudat. După ce devin mame, multe femei de la noi parcă înnebunesc! Se uită pe ele complet, simt nevoia să facă sacrificiu după sacrificiu. Intră într-o vrie hormonală și instinctivă fără să mai gândească deloc. Nici măcar la faptul că ar putea astfel să le facă rău propriilor copii, căsniciei! Și chiar le critică pe cele care nu procedează asemenea! Asta, într-o societate în care oricum avem o lipsă teribilă de atenție în perioada de post-partum. Totul se întâmplă în casele tinerelor familii, ”pe fondul unei educații precare pe tema maternității și a lipsei unei asistențe pentru mamă/ lăuză care să includă sprijinul psihologic și trainingul pentru dezvoltarea unor abilități de bază pentru perioada aceasta atât de sensibilă (de la alăptare, până la gestionarea programului bebelușului, protecția și întărirea mamei pe fondul schimbărilor hormonale și psihologice, etc). Singura instituție care are o practică riguroasă pentru perioada de post-partum în România este Biserica Ortodoxă, care obligă o femeie lăuză care intră în biserică să se supună unei slujbe care să o curețe de păcate, de parcă a da naștere unei vieți, a fi parte din miracolul vieții poate fi ceva murdar.” Ce ar mai fi de comentat??

Se transmit reguli nescrise, de la mamă la fiică, de la tată la fiu. Psihoterapeutul Cătălina Hetel spune că oamenii au, pe lângă inconştientul personal, şi un inconştient colectiv. Gândiți-vă numai câte proverbe ne alimentează subliminal impresiile şi percepţiile. Am dat câteva exemple mai sus. Majoritatea induc raportul de putere între sexe sau nevoia de sexul celălalt. Una peste alta, putem spune că la noi există o mentalitate misogină și învechită.

Sper din suflet că femeile românce nu continuă într-o tristă indolență și mai sper că vor căpăta dragoste de sine! Problema este că „înţelepciunile populare” contravin valorilor promovate de drepturile omului și de o societate modernă, civilizată, iar noi nu prea conştientizăm asta! Nici noi și nici bărbații noștri! Am putea face un prim pas spre shimbare prin a începe să-i educăm corect pe fiii noștri și prin a ne scutura treptat de toate aceste concepții arhaice, duse cu mândrie și inconștiență dintr-o generație în alta…

Iar Dvs domnilor renunțați la ironie, descurajare, violență de toate tipurile, excludere, prejudecăți și indiferență!

”Nu înţelegem de ce devine atât de vag spiritul bărbaţilor noştri inteligenţi, când e vorba de fiicele şi surorile noastre? Când e vorba de îmbunătăţirea soartei femeii …” spunea Maria Flechtenmacher in 1880. A trecut mult timp de atunci, nu?

http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/femeia-romanca-gospodina–profesie-1_50ace3187c42d5a6638b3fe8/index.html

http://radiocatch22.com/femeia-romanca-romanca-din-strainatate/

http://www.contributors.ro/editorial/maternitatea-ca-datorie-sau-ce-alegem-intre-a-fi-%E2%80%9Dsuper-femeie%E2%80%9D-%C8%99i-a-nu-distruge-vie%C8%9Bi/

Anunțuri

Violenţa conjugală, „bastardul pasivităţii”

http://www.profmcampus.ro/blog/

Citeam mai demult declaraţiile Mirabelei Dauer, referitor la viaţa pe care a trăit-o alături de fostul soţ. Această femeie a fost bătută şi maltratată cu fierul de călcat încins! Trebuie să recunosc: m-am cutremurat! Zilele acestea, foarte multe femei din România, printre care persoane publice,  au fost sincere și si-au expus experiențele traumatizante…

O problemă veche şi totuşi de actualitate. Bărbaţii români sunt celebri în toată lumea pentru faptul că îşi bat nevestele. Şi nu mă refer acum numai la cei din zonele rurale, care le mai şi omoară, ci la cei cu pretenţii de intelectuali, care aplică pedepse corporale partenerelor de viaţă. Întotdeauna m-am întrebat dacă este o manifestare ce ţine de educaţie ori de genă, având în vedere că obiceiul se propagă din tată în fiu şi cel mai grav: din mamă în fiu. Nenumărate sunt cazurile în care mame românce au o atitudine războinică la adresa viitoarei nurori şi îşi îndeamnă (mai mult sau mai puţin conştient) fiul, spre acte de violentă. De multe ori din frustrare, dar de cele mai multe ori din cauza cutumelor ce şi-au pus amprenta asupra gândirii lor. Ele însele acceptă şi au în sânge umilinţa, fiind aproape convinse că asta este natura lucrurilor.

Poate o să vă surprindă, dar nici în ţările civilizate, lucrurile nu sunt cu mult diferite.

Am citit că nici în SUA, ori Germania situaţia nu e mai roz din acest punct de vedere. Nu mai vorbesc de alte ţări… Ştiu foarte bine însă că, în România, nu se întâmplă asemenea fapte cu titlu de excepţie, ci la ordinea zilei, ca normalitate!

Eu cred că treaba asta nu are a face numai cu educaţia. Este o problemă de când lumea şi pământul, care ţine de un lucru simplu: de supremaţia fizică a bărbatului.

Din păcate, singura soluţie este independenţa femeilor. Eu asta cred. Că dacă femeile nu ar depinde de bărbaţi şi nu ar accepta deloc abuzuri, adică ar părăsi TOATE căsnicia de la prima palmă, nu s-ar mai întâmpla asemenea acte!

Iată și câteva mituri care s-au instalat în mintea femeilor și nu numai…

„Mit: violenţa domestică este caracteristică familiilor sărace sau cu un statut social scăzut.
Realitate: violenţa domestică poate apărea în toate familiile, indiferent de statutul socioeconomic; mitul a apărut deoarece exista o probabilitate mai mare ca în atenţia agenţiilor specializate să intre persoane provenind din familii cu venituri reduse; acele familii cu resurse crescute uneori ascund violenţa mai bine.

Mit: consumul de alcool şi droguri cauzeaza violenţa domestică.
Realitate: nu există nici un argument şi nici o dovadă care să afirme că alcoolul este o cauză directă a violenţei domestice. Sunt dovezi care susţin coexistenţa consumului de alcool şi a violenţei domestice şi facilitarea actelor de violenţă.

Mit: barbaţii violenţi nu-şi pot controla violenţa.
Realitate: barbaţii violenţi cred deseori acest lucru. Această credinţă permite agresorului neasumarea responsabilităţii faţă de actele comise. Majoritatea celor care işi agreseaza soţiile îşi controleaza comportamentul violent faţă de alte persoane, cum ar fi prieteni sau colegi, unde nu există nevoia de dominare şi control.

Mit: barbaţii violenţi sunt bolnavi psihic sau au personalităţi psihopate.
Realitate: studiile clinice asupra bărbaţilor care işi abuzează partenerele nu susţin această afirmaţie. Marea majoritate a bărbaţilor agresivi nu prezintă suferinţe psihice şi nici nu au personalităţi psihopate. Mulţi agresori se prezintă ca persoane obişnuite, respectabile, cu capacitatea de a se controla. Provin din toate clasele sociale şi ocupaţionale iar violenţa se manifestă asupra partenerei şi copiilor lor.

Mit: tatăl lui era un om violent, işi bătea soţia şi el a învăţat acasă acest model de comportament.
Realitate: în 18% din cazurile de parteneri violenţi, aceştia nu au avut o copilarie cu violenţă în familie, nu au existat modele de relaţionare violentă intre soţ şi soţie.

Mit: unele femei merită să fie abuzate; ele provoacă abuzul.
Realitate: nu există justificări pentru violenţa domestică. De prea puţine ori violenţa este punctul culminant al unei dispute şi de cele mai multe ori femeile nu primesc semnale premergatoare atacului. Multe femei abuzate fac tot posibilul pentru a evita episoadele violente. In relaţiile abuzive, există percepţia că bărbatul are dreptul de a-şi domina şi controla partenera. Victimele violenţei domestice riscă să fie abuzate de parteneri, indiferent de acţiunile lor.”

Cred că cea mai mare parte din vină vă aparţine, doamnelor! Cu siguranţă există soluţii pentru fiecare situaţie în parte, oricât de dificilă ar fi ea. În Germania, de exemplu, sunt centre speciale pentru primirea femeilor abuzate. Şi în România există aşa ceva!

Cel mai rău lucru pe care o femeie îl poate face, atât pentru ea cât şi pentru societate, este să accepte abuzul şi loviturile bărbatului, căci „violenţa nu poate fi decât bastardul pasivităţii”!

Însărcinată, în vacanță!

Contrar tuturor prejudecăților și ”înțelepciunii populare”, dacă suntem însărcinate, nu înseamnă că trebuie sa ne închidem în casa, la umbră! 🙂

Medicii spun că o vacanță este aproape oricând bine-venită pentru o femeie însărcinată sănătoasă, activă și cu poftă de călătorii! Momentul ideal pentru astfel de evadări este undeva între săptămâna 20 și săptămâna 30 de sarcină. Greața și somnolența au mai dispărut, pericolul pierderii sarcinii s-a diminuat, iar burtica nu este încă foarte mare!

În ultimele luni de sarcină este totuși indicat ca viitoarea mămică să rămână cât mai aproape de doctorul său și de spital, nu se va mai simți la fel de mobilă și trebuie să încerce să evite orice situație care ar putea duce la o naștere prematură! Dar chiar și atunci nu spune nimeni că nu se pot desfășura excursii scurte, cu mașina, nu foarte departe de domiciliu. Ba chiar sunt indicate pentru o stare bună de spirit și pentru relaxare!

Cu mașina!

Dacă drumul este lung, atunci trebuie să vă planificați pauze dese. Pauzele nu înseamnă că opriți câteva minute, ci că vă acordați timp suficient chiar și pentru o plimbare scurtă în aer liber și curat, pentru a vă dezmorți și a vă relaxa!

Cu avionul!

Este permis! Ba chiar preferabil mașinii! Ajungeți repede și în siguranță în destinații frumoase de vacanță! Trebuie însă să discutați cu medicul înainte, iar dacă el vă dă acordul, atunci nimic nu vă mai stă în cale!

How-To-Fly-Safe-And-Sound-While-Pregnant

Există câteva aspecte pe care trebuie să le luați în calcul. Zborul să nu fie mai lung de 4,5 ore! Să anunțați din timp agenția de turism sau linia aeriană că sunteți însărcinată, să întrebați dacă linia respectivă acceptă femei gravide și în ce moment al sarcinii!

Întrebați medicul dacă vă recomandă ciorapi de compresie pe timpul zborului și evitați călătoria cu avionul în timpul sarcinii dacă nu ați mai facut asta niciodată!

Mai există un aspect, pe care medicii îl iau în calcul atunci când gravidele se decid să călătorească în destinații în general îndepărtate, cu avionul! Nivelul de radiații! Se știe că personalul din domeniul aeronautic este de 10 ori mai expus radiațiilor solare decât noi, ceilalți! La anumite altitudinii, nivelul de radiații crește! Însă specialiștii spun că doar câteva ore de zbor, în timpul unei sarcini nu reprezintă sub nicio formă un pericol! Și cum nu sunteți stewardesă :), puteți călători cu avionul o dată, de două ori în timpul sarcinii, fără să vă supuneți niciunui risc!

Există un website care oferă informații despre existența exploziilor solare și a radiațiilor excesive asociate cu exploziile solare. Vizitați http://www.swpc.noaa.gov/,  pentru a obține informații actualizate asupra exploziilor solare. Dacă aveți posibiliatea de a alege, preferați zborurile la latitudini și altitudini mai mici, deoarece nivelul radiațiilor se dublează la fiecare 2000 m. Însă așa cum spuneam, un zbor de maxim 4,5 ore, într-o destinație nu foarte îndepărtată, nu presupune riscuri pentru o viitoare mămică!

Dacă vă doriți să mergeți la mare și afară este încă zăpadă, se poate! 🙂 O destinație ideală pentru femeile însărcinate sunt Insulele Canare! Se află în Uniunea Europeană, nu se zboară mai mult de 5 ore, nu există infacționalitate, animale periculoase, cutremure etc. Eu am încercat exact această destinație în luna a 5 a de sarcină și am avut o vacanță de vis! Am scris aici despre asta!

Kanarische Inseln_234_hotel_jardin_de_la_paz_tenerife_18_0,84,1494,1078_article237

De evitat însă sunt vacanțele la tropice! Pot exista probleme de adaptare la climă, alimentație, sunt necesare vaccinări și riscul unei infecții a tractului digestiv este foarte mare! Iar o deshidratare serioasă poate fi periculoasă atât pentru mamă cât și pentru copil!

Dacă vă programați vacanța în străinatate, nu uitați că este foare important să aveți si o asigurare de sănătate, care să acopere situațiile de urgență legate de sarcină, naștere și îngrijirea nou-născutului!

Orice femeie însărcinată poate avea parte de o vacanță de vis la soare! Trebuie doar să respecte câteva precauții!

– Nu ieșiți între orele 12-16 și nu vă expuneți prea mult fața (purtați pălării cu boruri mari și ochelari de soare ). Există riscul apariției cloasmei, așa-numita mască a gravidei care se caracterizează prin apariția unor pete (gălbui-maronii) pe față – frunte, bărbie, obraji, nas – fiind un fel de reacție de fotosensibilitate la soare. Aceasta poate apărea însă oricum, iar petele dispar cu timpul!

– Hidratatați-vă cât de mult posibil!

– Aplicați lotiunea cu factor de protecție cu o jumatate de oră înainte de expunerea la soare. Reînoiți aplicarea din două în două ore. În farmacii există creme speciale pentru gravide.

– Bebelușul este protejat în fața soarelui de lichidul amniotic. Totuși burtica trebuie unsă cu creme speciale întrucât pe lângă faptul că pielea este foarte întinsă se adaugă și uscaciunea cauzată de bronz ceea ce favorizează apariția vergeturilor! Puteți să vă acoperiți ABDOMENUL din când în când cu un prosop subțire, de culoare albă!

Pregnant holiday

Nu stați numai la umbra!

Soarele ajută la sintetizarea vitaminei D, de care organismul are nevoie în mod special în timpul sarcinii. Deci, acordați minim 10-15 minute pe zi expunerii la soare, între orele recomandate, de preferat cât mai de dimineață sau mult spre seară. Mai mult decât atât, soarele este indispensabil pentru starea psihică!

Așa că, dragi mămici, atunci când sunteți însărcinate nu înseamnă că v-ați îmbolnăvit! Din contră, aceasta este poate una dintre cele mai intense și mai frumoase perioade din viața unei femei! Vă puteți bucura în continuare de sport, ieșiri cu prietenii și vacanțe! Documentați-vă și nu lăsați nicio vecină din cartier să vă sperie! Cel mai important însă este vorbiți cu medicul! O vizită la acesta înainte de a plănui plecarea, vă poate ajuta sa luați cea mai buna decizie legată de locul și modul în care veți petrece această perioadă de odihnă și relaxare! Și încă ceva, nu ratați ocazia de a vă bucura de o ultimă vacanță romantică alături de partener!

Vacanță plăcută! 🙂

08515598-112001_L

Schwangerschaft & Geburt – Birgit Gebauer-Sesterhenn, Thomas Villinger.

http://parinti.acasa.ro/sarcina-82/insarcinata-la-mare-la-soare-759.html

http://www.swpc.noaa.gov/

Cum îi protejăm pe cei mici în zilele caniculare?

Soarele, bun prieten al copilului, pentru că ii asigura vitamina D necesară creșterii, se poate transforma în zilele caniculare într-un dușman de te­mut!

Specialiștii au câteva recomandări, pentru a-i ajuta pe cei mici să facă față mai bine temperaturilor ridicate!

sun_protection

•Hainele!

Copiii trebuie să fie îmbrăcați cu hăinuțe ușoare, tricouri și pantaloni scurți, rochițe, realizate din materiale care respiră!

• Fiți prudenți în mașină!

Chiar și cu aer conditionat, copiilor le poate fi extrem de cald în mașină!  Evitați husele groase și orice alte pături și minimizați pe cât posibil expunerea la soare! Încercați să parcați tot timpul mașina la umbră iar scaunul auto special pentru copii să fie așezat la mijlocul banchetei cât mai departe de fereastra! Dacă aveți de gând să mergeți cu mașina pentru o perioadă lungă de timp, opriți periodic și asigurați-vă că micuțului nu îi este prea cald. Evitați pe cât posibil plimbările cu mașina la orele de vârf!

• Somnul!

Scoateți bara de protecție de la patul copilului dacă se poate, pentru a maximiza fluxul de aer! Puteți folosi fără probleme un ventilator pentru ca aerul să circule în camera în timp ce copilul doarme. Păturile groase, pernele, jucăriile de pluș nu au ce să caute în pătuțul copilului! Mai ales pe vreme caniculară… Temperatura ideală pentru copil, atunci când acesta doarme este de 18-20 de grade…Dar este aproape imposibil să obțineți asemenea valori în plină vară!

Puteți deschide aerul condiționat. Ideal este să bată în altă cameră iar aerul să circule. Aparatul se poate afla chiar în camera copilului dar aveți grijă să nu fie îndreptat spre acesta. Dacă nu bate corespunzător, puteți să îl lăsați deschis cu 2, 3 ore înainte de ora de culcare și apoi să-l închideți. Despre temperatura optimă, în camera copilului, am scris aici! Iar despre măsuri de siguranță a somnului, aici și aici!

• Hidratarea!

Sugarii si copii mici au un risc crescut de deshidratare. Activitatea lor metabolică intensă determină producerea unei cantități mari de căldură, iar suprafața cutanată prin care se realizează evaporarea, raportată la masa corporala, este mare. Acest risc este mult mai crescut în condiții de temperatură crescută a mediului ambient. Procentul de apă din organismul copilului este de 70-80%, față de 60-70% în organismul adultului.
De asemenea, deshidratarea este mult mai severă și greu de controlat la copil datorită imaturității mecanismelor sale de aparare și a lipsei de colaborare!

Pentru copiii sub 6 luni, cantitatea de lapte matern sau formula sunt de obicei suficiente pentru a le oferi toată hidratarea de care au nevoie! Nu trebuie să le oferiți apă sau ceai suplimentar! Daca bebelusul este alimentat natural, atunci mama trebuie să se hidrateze foarte bine printr-un consum cât mai mare de apă, ceai, compot! Dacă sunteți preocupați de deshidratare sau observați că scutecele umede se împuținează, discutați cu medicul pediatru!

Sloganul adresat adulților „beti 2-3 litri de lichide zilnic” și care se poate traduce „administrati copiilor 100-150 ml/kg-corp de lichid zilnic” devine foarte important vara!

Copiii mai mari, pot consuma nu doar apă ci și fructe! Acestea reprezintă o sursă excelentă de apă, deci și de hidratare. În plus, sunt foarte gustoase și greu de refuzat de către micii pofticioși. De exemplu, pepenele rosu conține apă in proportie de peste 90%. Bogat în vitamine, pepenele roșu apără organismul celui mic de infecții, prin formarea de anticorpi. Din lista fructelor care hidratează organismul copilului nu ar trebui să lipsească nici pepenele galben, portocalele, mandarinele sau grapefruitul! Și sucurile naturale contribuie la păstrarea unui nivel optim de hidratare. Se recomandă ca sucurile sa fie preparate în casă, din ingrediente proaspete!

Pentru copilașii mai mari, puțină apă și câteva pahare de plastic sunt tot ce aveți nevoie pentru a transforma cada din baie într-o distracție răcoroasă , mai bine zis o „piscină” interioară! 🙂 Astfel îi protejați de soare! Când trec orele de vârf puteți să le umpleți o piscină de plastic cu apă, pe terasă sau în curte! Dar obligatoriu, trebuie să poarte pălărie!

• Pielea!

Bebelușii se pot arde după doar câteva minute de expunere la soare! Iar studiile au arătat că expunerea la soare în timpul copilariei este legată apariția cancerului de piele la maturitate, așa că este foarte important să protejăm copilul atunci când se joacă afara!

AAP recomandă ca sugarii mai mici de 6 luni să nu fie lăsați în lumina directă a soarelui și ar trebui să evitați folosirea cremelor cu protecție solară cu excepția cazurilor când locurile umbroase sau hainele ușoare nu sunt disponibile.

După vârsta de 6 luni, puteți folosi protecție solară pe copil ori de câte ori se joacă afară. Pălăriile și îmbrăcămintea ușoară de protecție ar trebui să fie utilizate atunci când este cazul pentru a asigura o protecție suplimentară!

Atunci când alegeți protecție solară, alegeți pentru copii creme cu SPF 25 (minim) și etichetate ca fiind cu „spectru larg”, deoarece protejează împotriva mai multor tipuri de raze UV. Atunci când se aplică protecție solară, urmați instrucțiunile cu atenție, pentru a maximiza eficiența! Cel mai bine este să se aplice crema cu 30 minute înainte de a merge în afara astfel încât să aibă timp să acționeze!

Razele UV sunt cele mai intense în zilele de vară, între orele 10:00 și 16:00. Pentru a minimiza expunerea, joaca afară ar trebui să aibă loc dimineața devreme sau seara.

Nisipul, betonul și apa reflectă lumina soarelui și cresc expunerea, astfel încât trebuie să fiți foarte precauți atunci când joacă are loc pe sau în apropierea acestor suprafețe!

Razele UV care provoacă leziuni ale pielii sunt încă prezente atunci când cerul este acoperit de nori! Pălăriile de protecție solară, îmbrăcămintea ușoară și umbrelele de soare ar trebui să fie în continuare folosite, chiar dacă afară nu este luminos și însorit!

Poate nu vor fi acceptați foarte ușor, dar ochelarii de soare cu protecție UV ajută la protejarea ochilor copiilor noștri!

Joaca afară este o modalitate foarte bună pentru a explora lumea și a dezvolta abilități motorii! Aceste sfaturi ne pot ajuta pe noi și pe copiii noștri să avem o vara distractivă și interesantă, chiar și atunci când e cald afară!

American Academy of Pediatrics, Committee on Environmental Health. Ultraviolet Light: A Hazard to Children. Pediatrics. 1999:104(2)328-332
Balk SJ, the Council on Environmental Health and Section on Dermatology. Ultraviolet Radiation: AHazard to Children and Adolecents. Pediatrics. 2011:127(3);e791-e871.

Prăjitură cu ciocolată, stafide și nucă

Astăzi am chef de un desert ciocolătos, așa că vă propun o rețetă simplă de prăjitură cu nucă, stafide si bineînțeles…ciocolată. 🙂

Unii ar spune că este negresă, eu aș zice că este o prăjitură simplă și deosebit de gustoasă!

Ingrediente:

Pandișpanul:

250g unt

400g zahăr

1 cană lapte

5 ouă

100g cacao

400g făină

100g ciocolată

1 plic praf de copt

1 pumn miez de nucă

1 pumn stafide

50 ml rom

Glazura:

200 ml frișcă lichidă pt. gătit

200g ciocolată

Laptele, zahărul,untul și praful de cacao se fierb zece minute, apoi se adaugă 100 g de ciocolată.

DSC06562

Se lasă la rece și se adaugă gălbenușurile pe rând, făina, praful de copt, stafidele înmuiate în prealabil în rom și nuca.

DSC06567

DSC06548

DSC06549

Albușurile se bat spumă cu puțină sare și se încorporează prin răsturnare.

DSC06568

Se unge  o tavă înaltă cu unt și se presară cu făină.

DSC06572

DSC06575

Se dă compoziția la cuptor. Se coace la 180 de grade timp de 10 minute, apoi se reduce temperatura la 160 de grade pentru încă 20 de minute.

DSC06581

Pentru glazură, se topește ciocolata la bain-marie și se adaugă frișca lichidă. Se toarnă peste prăjitură și se taie când se răcește.

DSC06604

DSC06624

De ce îi iubim atât de mult?

Nu au păr, nici dinți, nu vorbesc, nu cântă, nu merg, plâng zgomotos și au nevoie de toată atenția din lume!!! 🙂 Și totuși îi adorăm!

Știm cu toții că există oxitocina, această ”armă naturală” a bebelușului! Substanța minunată cu efect de calmare si euforie, pe care corpul nostru o secretă! Este suficient să atingem pielea micuțului, iar organismul nostru se umple de oxitocină (ca atunci cand ne îndrăgostim, sau alăptăm)! Iar pe deasupra nici nu trebuie să plătim nimic pentru asta! Dealer-ul este chiar corpul nostru! 🙂

Ar mai fi însă câteva lucruri de spus:

1. Bebelușii miros senzațional!

2. Nu sunt ranchiunoși! Ne iubesc necondiționat! Iar dacă din greșeală îi ciupim atunci când îi înfășăm, după maxim 5 secunde râd de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat…Asta ca să ne simțim și mai vinovați!

3. Sunt fermecători cu toate acele cute moi și catifelate, pe care cu greu ne abținem să nu le devorăm!

4. Dacă facem grimase stupide, se zguduie de râs!

5. Sunt desăvârșiți! Atunci când vin pe lume au 10 degete la mânuțe,10 la piciorușe, urechi ca de plastilină! Toate sunt extrem de mici, dar la locul lor!

6. Ne oferă șansa de a avea din nou încredere în instinctele noastre!

7. Comunică atât de bine! Deși nu stăpânesc încă nicio limbă!

8. Odata cu bebelușul, culoarea își face loc în viața noastră! Sau poate cunoașteți părinți care cumpără jucării, pătuțuri ori pieptărașe gri :)?

9. Cine are un bebeluș, are întotdeauna un motiv cum nu se poate mai bun, atunci când nu are chef să meargă seara la o întâlnire sau petrecere extrem de plictisitoare!

10. Primul lor râs în hohote ne topește inima!

Stiați că Walt Disney a studiat mișcările și gesturile bebelușilor și s-a folosit de trăsăturile lor pentru a da viață unor personaje care să îmblânzească răul, să obțină ceea ce vor și să să cucerească inimi? 🙂

SweetBabyCover

Când învățăm din greșeli…

Ian și Linda Williams au crezut că au făcut o alegere în cunoștință de cauză atunci când s-au decis să nu își vaccineze copiii. Abia după ce fiul lor a ajuns la terapie intensivă infectat cu tetanos, și-au dat seama că au făcut o greșeală teribilă!

„Greseala pe care am făcut-o a fost că am subestimat bolile și am supraestimat reacțiile adverse ale vaccinului”, spune tatăl, Ian Williams, care vorbește în public despre calvarul familiei sale într-un efort de a avertiza alți părinți cu privire la pericolele ce însoțesc decizia de a nu imuniza copiii.

Tăietură minoră, infecție majoră! Cam asta a pățit fiul lor!

Totul a început atunci când Alijah în vârstă de șapte ani, a avut o mică tăietură în partea de jos a piciorului, în luna decembrie a anului 2012.

„Desigur, nu am crezut că este ceva grav, a fost doar o mică tăietură, dar câteva zile mai târziu, copilul a început să aibă simptomele unui accident vascular cerebral”, spune domnul Williams.

„În timpul nopții a început să aibă simptome serioase. Fața lui se contorsiona și avea dureri!”

După 24 de ore petrecute în Auckland’s Starship Children’s hospital, medicii l-au diagnosticat pe Alijah cu tetanos și a fost dus la terapie intensivă.

Dl Williams își amintește agonia fiului său: „este un lucru teribil … întregul corp se încordează, brațele se ridică!”

„Este ca și cum ai avea crampe, dar peste tot, chiar și pe față! Totul se încordează, inclusiv maxilarul.”

„Bacteria tetanosului produce o toxină care atacă nervii.”

„Starea lui era atât de gravă încât medicii i-au indus coma!”

Ian și soția sa au fost rugați să părăsească sala pentru ca medicii să poată face o incizie la nivelul gâtului lui Alijah, pentru a putea introduce un tub prin care copilul să poată fi puternic sedat pentru următoarele trei săptămâni. Pentru a-i permite organismului să se vindece!

„Ne-am simțit groaznic! El a suportat toate aceste dureri din cauza noastră! A fost foarte evident că am făcut o greșeală.”

DECIZIA DE A NU VACCINA

În afară de Alijah, soții Williams mai au un fiu de nouă ani și o fiică de doi ani. Și spun că după ce au făcut propriile cercetări au ajuns la concluzia că nu trebuie să-și vaccineze copiii!

„Soția mea era foarte împotriva vaccinării! Avea ea motivele ei!”, spune tatăl.

„Soția mea are chiar și o diplomă ca moașă. La început, am fost deschiși în ambele direcții! Dar dacă veți căuta ”vaccines” pe Google veți obține o mulțime de argumente pro și o mulțime contra. Le veți citi pe toate iar cele contra vor cântări suficient cât să începeți să credeți toate lucrurile care se spun.”

”Se pare că argumentele pro sau contra sunt într-o pondere aproximativ egală.”

Williams spune că a fost influențat de poveștile pe care le-a citit pe internet, ” că vaccinurile determină apariția autismului, că acestea conțin mercur și aluminiu sau că ar fi promovate de companiile farmaceutice doar pentru profit”.

„Există o serie de mituri și este foarte ușor să te lași păcălit!”

„De îndată ce medicii au spus că băiețelul nostru a făcut tetanos, ceilalți doi copii au fost vaccinați a doua zi.”

A SPUNE ȘI ALTORA

Williams a ținut neapărat să facă un pas neobișnuit, acela de a expune public ceea ce s-a întâmplat cu Alijah.

Ian Williams spune că vrea să ajute alți părinți care, consideră el, ar putea fi la fel de copleșiți de avalanșa online de informații contradictorii cu privire la vaccinuri.

„Nimeni nu vrea să facă rău propriilor copii, nici eu nu am vrut asta, desigur!

Principalul lucru pe care ar trebui să-l faci ca părinte atunci când cauți informații cu privire la vaccinare, ar fi de fapt cel mai ușor și mai logic lucru posibil. Acela de a aborda mai mulți medici și de a le cere părerea vizavi de vaccinare. Veți descoperi că aproape toți sunt pentru! Apoi, puneți-vă întrebarea: DE CE?”

„Dacă ați ajunge să aveți de-a face cu aceste boli… sunt teribile. Unii copii mor!”

„Greșeala pe care am făcut-o a fost ca am subestimat bolile si am supraestimat reacțiile adverse ale vaccinurilor”

REACȚIILE

În ciuda dezbaterilor de multe ori extrem de înverșunate și polarizate în jurul vaccinării copiilor, Ian Williams spune ca a fost fericit să își spună opinia și că reacțiile la povestea lui Alijah au fost neașteptat de multe și pozitive.

„Am avut un ecou foarte mare în Noua Zeelandă. Alijah a fost pe prima pagina a două dintre cele mai mari publicații iar medicii noștri au pus poza lui în cabinete. Foarte multe familii nehotărâte au decis să-și vaccineze copiii.”

A existat o creștere a ratelor de vaccinare în Noua Zeelandă după ce povestea a fost publicată pentru prima dată în luna ianuarie.

„De aceea am făcut-o!!!”

Alijah se recuperează bine.

„După trei săptămâni de terapie intensivă situația a început să se îmbunătățească treptat”, spune Williams.

„I-au dat medicamente din ce în ce mai puține iar sistemul nervos a început să se vindece.”

Când a ieșit din sedare, Alijah a trebuit să învețe să meargă și să mănânce din nou!

„E bine acum și tot ce se poate vedea sunt unele cicatrici pe gât de la traheotomie, pe care va trebui, probabil, să le aibă întreaga lui viață”.

„Este un preț mic pe care l-am plătit. Zece la sută din persoanele cu tetanos mor!”

CE ESTE TETANOSUL?

Tetanosul este cauzat de bacterii care sunt prezente în sol, praf și gunoi. Bacteriile pot intra în organism prin intermediul unei răni care poate fi foarte mică. Tetanosul nu se transmite de la o persoană la alta!

Tetanosul este o boală potențial fatală, care atacă sistemul nervos. Aceasta provoacă spasme musculare simțite mai întâi la nivelul gâtului și mușchilor maxilarului. Tetanosul poate duce la dificultăți de respirație, convulsii dureroase și ritm cardiac anormal.

Din cauza imunizării eficiente, tetanosul este acum rar în Australia și în altepărți ale lumii, dar încă mai apare la adulți care nu au fost imunizați împotriva bolii sau care nu au avut vaccinuri rapel!

Vaccinurile antitetanos sunt oferite gratuit copiilor!

Aveți mai jos câteva link-uri, despre cum a fost reflectat cazul în presă:

http://www.abc.net.au/local/stories/2013/06/06/3776327.htm

http://www.stuff.co.nz/national/health/8199964/We-were-hippies-about-it

http://sciblogs.co.nz/code-for-life/2013/01/19/vaccination-why-learn-the-hard-way/

http://www.nzherald.co.nz/nz/news/article.cfm?c_id=1&objectid=10860122

http://thestir.cafemom.com/big_kid/156800/parents_choose_not_to_vaccinate